Dan Perșa în dialog cu Angelo Mitchievici și Radu Vancu, despre ​romanul „Bestiarro”
https://www.ziarulmetropolis.ro/dan-persa-in-dialog-cu-angelo-mitchievici-si-radu-vancu-despre-%e2%80%8bromanul-bestiarro/

Marţi, 21 septembrie, la ora 19.30, #online&live despre „Bestiarro”, noul roman al scriitorului şi publicistului Dan Perşa, publicat recent în colecţia „821.135.1 – Scriitori români contemporani” a Editurii Humanitas.

Un articol de Liliana Matei|20 septembrie 2021

La întâlnirea care va fi transmisă pe paginile de Facebook Humanitas și 821.135.1 – Scriitori români contemporani vor participa, alături de autor, Angelo MItchievici și Radu Vancu. Lumea politică constănțeană, celebră prin jocurile de culise, e văzută dintr-o perspectivă încărcată de ironie. O„răzbunare poetică” care ne permite să observăm în voie oameni și profiluri amestecate, interese de tot felul, aspirații și nostalgii, umilințe, erotism, cumetrii, schimbări de tabere și lupte eroice cu mize derizorii. Dan Perșa ne ia cu el într-un vârtej de aventuri printr-o lume hulpavă și uneori demnă de dispreț, dar foarte familiară și palpabilă.

Un roman satiric ca o epopee răsturnată, în care se aud hohotele de râs sardonic ale celor mai cruzi dintre zei, dar pogoară uneori și îndurarea lor mângâietoare, Bestiarro propune în primul rând o imagine a vieții politic-administrative românești, fixată în rama bestiarului, în manieră postmodernă. Este, în același timp, o poveste despre corupție, un catalog al slăbiciunilor omenești, alcătuit cu detașare ironică și umor nebun. O lume întreagă, ca un bestiar colcăind de toate făpturile pe care natura și imaginația umană le-au putut plăsmui, se naște în paginile cărții, angrenată de un eveniment aparent nesemnificativ: dispariția fiicei preotului Sorescu, despre care se știe că are o aventură cu fiul primarului Constanței. De aici, o serie de personaje pitorești ale faunei locale, dar și câteva ființe inocente, dintre cele care salvează de obicei lucrurile, atrăgând compasiunea oamenilor și simpatia zeilor, pornesc tăvălugul întâmplărilor, palpitante și pline de neprevăzut până la sfârșit.

„Ce face, între altele, un scriitor? Lasă o mărturie, o dâră de conştiinţă, privind epoca/epocile prin care a trecut cât a trăit. Ofer în Bestiarro o mărturie fidelă? Fără îndoială, asta ar fi de dorit. Însă fidelitatea romanului nu este la fel ca fidelitatea unui jurnal. Nu consemnează fapte, ci adună întregul vieţii într-o viziune. Într-o metaforă extinsă, într-o parabolă. Dacă un cititor va spune că, da, viaţa din carte este aidoma vieţii trăite de noi în perioada descrisă în roman, atunci fidelitatea este asigurată. Dar, de o «viziune» fiind vorba, ea nu se poate sustrage simţului enorm şi văzului monstruos. Aşa încât Bestiarro este un roman parodic şi satiric. Mai ales că e vorba de o viziune asupra lumii politice româneşti. Fixată în imaginea bestiarului. Şi plasată acolo unde mi-am trăit o bună parte a existenţei, în Constanţa, oraşul îndrăgit. Meritau constănţenii un pic de justiţie poetică pentru cât au pătimit de pe urma «politicii».” – DAN PERȘA

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas și pe #HumanitasYouTube.

Citește aici câteva pagini.

DAN PERȘA este romancier, eseist, publicist. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie, secţia Geofizică. În prezent este redactor la revista Ateneu din Bacău. A publicat romanele: Vestitorul (1997), Şah orb… (1999), Război ascuns (2005), Cu ou şi cu oţet (2007), Cărţile vieţii (2009), Arca (2012), Viaţa continuă (Bucureşti, 2013), Şi eu am scufundat Atlantida (2016), Înapoi pe Solaris (2017), Dincolo (2018) şi volumul de versuri Epopeea celestă (1999). Colaborează la numeroase reviste culturale, între care Vatra, Euphorion, Hyperion, România literară, Familia, Convorbiri literare, Luceafărul, Timpul. Cărţile sale au obţinut numeroase premii literare naţionale.

 

22
/12
/19

Dragostea este în fel și chip. Sentimentul suprem, care se colorează în infinite nuanțe, care înflăcărează imaginația creatorilor dintotdeauna, a dat naștere unora dintre cele mai reușite romane, care își păstrează peste ani puterea de seducție asupra cititorilor.

16
/12
/19

Miercuri, 18 decembrie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc lansarea romanului „Doamna Pylinska și secretul lui Chopin” de Eric-Emmanuel Schmitt, bestseller Gaudeamus 2019, recent apărut în seria de autor dedicată scriitorului francez, la Humanitas Fiction, în traducerea lui Doru Mareș.

15
/12
/19

Cartea „Milioanele arlechinului”, traducere din limba cehă și note de Sorin Paliga, a fost publicată la Editura Art în anul 2019.

14
/12
/19

Editura Humanitas vă învită luni, 16 decembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea romanul „Deborah” de Cătălin Mihuleac, volum publicat în colecția „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, coordonată de Andreea Răsuceanu.

05
/12
/19

Editura Corint vă invită la un eveniment cu totul special, dedicat pasionaților de istorie, dar și celor pentru care Regele Mihai I ocupă un loc aparte în inimă și bibliotecă. Joi, 5 decembrie, ora 18:00, la Exotique (Splaiul Unirii, nr. 96, București), are loc relansarea volumului „Ultimele convorbiri cu Regele Mihai I“ de Bogdan Șerban-Iancu.

04
/12
/19

Editura Humanitas Fiction vă invită joi, 5 decembrie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la o întâlnire cu Eshkol Nevo, liderul noii generații de scriitori israelieni, prilejuită de lansarea romanului „Simetria dorințelor“, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea excelentă a Ioanei Petridean. Vor participa, alături de autor, jurnaliștii Cătălin Striblea și Marius Constantinescu. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

03
/12
/19

Librăria Humanitas de la Cișmigiu vă invită miercuri, 4 decembrie, ora 19.00, la lansarea volumului bilingv Opere scelte / Opere alese de Ugo Foscolo, apărut recent la Editura Humanitas, în colecția „Biblioteca Italiană“, în traducerea Smarandei Bratu Elian şi a lui Cornel Mihai Ionescu, cu o prefaţă de Giulio Ferroni.