Chemarea tribului la Llosa
https://www.ziarulmetropolis.ro/chemarea-tribului-la-llosa/

A fost publicată în acest an la Editura Humanitas Fiction cartea ”Chemarea tribului”, de Mario Vargas Llosa.

Un articol de Andrei Crăciun|3 decembrie 2019

”Chemarea tribului” este o carte de eseuri în care laureatul Premiului Nobel pentru Literatură de acum zece ani explică, pe înțelesul celor mulți, ce este liberalismul.

Este o carte de istorie a liberalismului, dar și o autobiografie intelectuală, explicând lungul proces de convertire a lui Llosa dintr-un comunist practicant într-un liberal angajat.

Este o lucrare profundă și necesară, mai ales într-o țară de analfabeți politic, așa cum este a noastră. Cum reușește Llosa să scrie această originală istorie a liberalismului?

Răspunsul este acesta: privind către viața și opera unor importanți gânditori din secolele XVIII-XXI, mai exact – Adam Smith, José Ortega y Gasset, Frierdrich August von Hayek, Sir Karl Popper, Raymond Aron, Sir Isaiah Berlin, Jean-François Ravel.

Cartea lui Llosa este o carte în oglindă cu ”To The Finland Station”, de Edmund Wilson, un eseu care înfățișează istoria ideii socialiste.

Llosa este, iată, un romancier profund, care are nu doar capacitatea de a crea imagini, ci și pe aceea de a manipula idei.

Llosa este un gânditor care reflectează în mod autentic la marile teme ale liberalismului.

”Chemarea tribului” este, de aceea, o carte despre libertate, despre democrație, despre mărirea și decăderea unor sisteme economice, despre constituțiile noastre.

Llosa s-a vindecat de tentația totalitarismului citindu-i pe Albert Camus, George Orwell sau Arthur Koestler. Câți oameni se vor mai vindeca astăzi de sirenele amăgitoare ale unei servituți cu beneficii economice? Nu știm, Llosa însuși este sceptic: oamenii citesc tot mai puțin și mai prost, oamenii gândesc tot mai puțin și mai superficial, pe scurt – oamenii au ajuns să trăiască orfani de marile idei de care este în stare mintea omnească.

”Chemarea tribului” este, de aceea, și o încercare disperată de a ne aminti că din triburile noastre primitive, care ne amputează brutal libertatea, ne poate scoate, totuși, numai curajul de a gândi.



23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).