De la spațiul expozițional la alter-spațiu, la ARCUB
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-la-spatiul-expozitional-la-alter-spatiu-la-arcub/

Cea de-a doua conferinţă din cadrul programului expoziţional ARCUB 2017, susţinută de Simona Răuţă, Alex Radu, Justin Baroncea şi Silviu Pădurariu, propune un dialog interdisciplinar asupra spaţiului expoziţional.

Un articol de Liliana Matei|15 martie 2017

Al doilea eveniment din seria de conferințe #CePunemÎnRamă? din cadrul Programului Expozițional ARCUB 2017 va avea loc joi, 23 martie, începând cu ora 18.00, în Sala Cafenea de la ARCUB, str. Lipscani 84-90.

Conferința „De la spațiul expozițional la alter-spațiu” susținută de Simona Răuță (psihiatru, psihoterapeut, master în filosofie, membru al Royal College of Psychiatrists), Alex Radu (co-fondator Aiurart) Justin Baroncea (arhitect) și Silviu Padurăriu (curator, Unrest/Bucharest), propune un dialog interdisciplinar asupra spațiului expozițional din mai multe perspective – sociologic, arhitectural și psihologic, pentru a cartografia interferența și transformările pe care le suferă obiectul de artă, spațiul și privitorul.

Spațiul expozițional – privit ca spațiu arhitectural public, ca spațiu psihologic mental și ca spațiu tranzitiv prin mobilitatea expoziției – devine o temă de analiză prin care se încearcă o cartografiere a impactului și a influențelor dintre obiecte de artă, spațiu de expoziție și vizitator.

Prima prezentare, susținută de Alex Radu în colaborare cu Justin Baroncea și Silviu Padurăriu, va urmări retrospectiv parcursul unei cercetări despre spațiul expozițional și designul/arhitectura de expoziție și tranzitivitatea acestor concepte la arhitectura și spațiul experienței intime și al experienței sociale a artei, o cercetare exploratorie, continuă, punctată prin două expoziții: Inner object in outer spaces / Inner spaces in outer objects (în Timișoara, octombrie 2015), respectiv Memory Leaks (la ARCUB și Spațiul Aiurart, în octombrie 2016).

Arta și expoziția privite ca un spectacol ar putea să ne ofere un cadru de a vorbi despre acest du-te vino interior – exterior, ca o respirație: spații mentale, intime, de introspecție, arhivare, apoi reamintire, reluare din flux pentru un discurs, a experienței personale a artei noi vs. spații reale fizice, sociale, ale vizitării si receptării artei cu arhitectura lor văzută ca o arhivă a utilizării sociale a formei și socializare a problemelor spațiale.“ (Alex Radu)

CePunemInRama__600x400

A doua parte este susținută de Simona Răuță, psihiatru, psihoterapeut, master în filosofie, membru al Royal College of Psychiatrists.

„Spațiul este abordat ca un întreg ale cărui dimensiuni, cea exterioară, externalizată, vizibilă (arhitectura, artă, urbanism etc) și cea interioară, personală, sunt permeabile și se co-genereaza.” (Simona Răuță)

Seria de conferințe #CePunemÎnRamă?

Trăim într-o lume cu o atât de rapidă și profundă transformare, încât am devenit, cu toții, cu sau fără voia noastă, mai mult sau mai puțin participativ, creativi, „designeri” al unei lumi viitoare. Suntem toti, împreună, de la persoane individuale la organizații, firme, corporații, instituții, comunități sau autorități, useri și creatori de conținut, desenatori ai realității.

Într-o perioadă de democratizare a creativității, inclusiv în medii antreprenoriale, civile ori corporative, sub umbrela inovației, a start-up-ului sau a programelor de dezvoltare personală de tip dimineți creative, scrieri creative sau business și creativitate, nuanțele de fond ale conceptelor de creativitate și creație de artă ar putea fi confundate. Programul de conferințe lunare #CePunemÎnRamă? funcționează ca un mediu de analiză și schimb de idei al cărui scop este conștientizarea diferitelor fațete, pragmatice și estetice, ale comportamentelor creative contemporane. #CePunemÎnRamă? se adresează atât celor activi în instituțiile culturale, în industria creativă și în scena de artă, de la artiști independenți la colecționari, cât și tuturor celor care doresc să conștientizeze rolul creativității în societate.

Cu un caracter interdisciplinar, #CePunemÎnRamă? va aborda probleme de antropologie culturală, de discernământ estetic și de responsabilitate, prezentând exemple integrate din artă, design, arhitectură, cercetare, care pot conduce audiența la o privire lucidă în sensul creației.

Detalii pe www.arcub.ro

 

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.

05
/10
/21

Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Asociațiile Artelier D, Proiecte pentru copii, ArtCrowd, artiști în educație și De-a arhitectura, lansează o nouă ofertă educativă pentru anul școlar 2021-2022, structurată pe grupe vârste, corelată cu ciclurile preșcolar, primar, gimnazial și liceal.

04
/10
/21

Între 15 septembrie și 3 octombrie 2021, Art Safari a oferit publicului 18 zile de bucurie, socializare și artă. Mii de vizitatori au luat la pas cei 6.000 de metri pătrați ai Palatului Dacia-România, sediul principal al Pavilionului, pentru a privi cele peste 800 de opere de artă expuse.