Despre arta supercontemporană, cu Mihai Zgondoiu: „Este arta în care libertatea de expresie se manifestă la cote maxime”
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-arta-supercontemporana-cu-mihai-zgondoiu-este-arta-in-care-libertatea-de-expresie-se-manifesta-la-cote-maxime/

INTERVIU Ce vom vedea în Pavilionul Supercontemporan de la Art Safari 2019?

Un articol de Alina Vîlcan|28 august 2019

În așteptarea Art Safari 2019, care se va desfășura la București între 27 septembrie și 6 octombrie, am stat de vorbă cu artistul Mihai Zgondoiu, curatorul Pavilionului Supercontemporan „Young Blood. Arta timpului tău” din cadrul celui mai complex eveniment de artă din România. Cât curaj și câtă tehnologie există în arta noii generații? Iată!

Ce aduce expoziția „Young Blood. Arta timpului tău”, din Pavilionului Supercontemporan de la Art Safari 2019?

Pavilionul Supercontemporan „Young Blood. Arta timpului tău” este una din noutățile absolute pe care le aduce ediția 2019 a evenimentului Art Safari București. Sunt bucuros că un eveniment de această talie oferă atât artiștilor tineri o platformă de exprimare, cât și publicului larg șansa de a intra în contact cu arta supercontemporană, arta prea puțin explorată a timpurilor noastre. Și sunt bucuros că am șansa să fiu primul curator din istoria acestei expoziții în cadrul Pavilionului de Artă București, căreia îi urez viață lungă.

Young Blood. Arta timpului tău” va însemna în primul rând expresia societății de azi, pentru că arta creată de noul val de artiști exprimă teme curente „fierbinți”: de la libertatea de expresie, migrație, până la fake news, schimbări climatice, munca în corporație etc. Publicul privitor este provocat la reflecție, la act critic în fața celor peste 100 de lucrări de artă dintre cele mai diverse – de la ilustrație contemporană, desene și picturi mixte, instalații interactive de artă, fotografie, intervenții site-specific, performance, artă media, obiect/sculptură sau print experimental. Așadar, și o experiență vizuală superNouă, superContemporană, numai bună de postat și share-uit pe social media. Lucrările de artă expuse în Pavilionul Supercontemporan sunt creațiile unor tineri artiști la început de drum, cu un vibe fresh, artiști care vor fi cu siguranță prezenți în viitoarele generații ce vor scrie istorie atât pe plan local, cât și internațional.

Albert Kaan

Cum ați defini arta supercontemporană și ce aduce nou tânăra generație de artiști?

Arta supercontemporană este arta prezentului, arta care există atât în atelierele artiștilor, cât și pe platforme de socializare, unde are un potențial fantastic de viralizare. O artă vie, efervescentă, în mișcare, autentică și directă, ce ilustrează și radiografiază societatea și analizează teme curente majore, după cum spuneam mai sus, dar și rediscută pe un ton contemporan teme clasico-universale, care au fost abordate în permanență de către artiștii din trecut: portretul, nudul, natura statică sau peisajul. Arta supercontemporană se întâmplă aici și acum!

Cum ați selectat artiștii din cadrul expoziției „Young Blood”, care au fost principalele provocări?

Mi-am dorit ca firul roșu al expoziției să fie exact diversitatea cu care noul val de artiști abordează subiectele lor, prin tehnici și estetici remixate și reactualizate, la zi. Arta supercontemporană, tributară celei contemporane, este o prelungire dată de însăși noua generație de artiști în prag de afirmare, așa că selecția artiștilor pentru expoziția Art Safari „Young Blood. Arta timpului tău” este un proiect de continuă cercetare. Vorbim de o expoziție ce radiografiază întreaga Românie, de la Vest la Est, cu un volum impresionant de artiști și grupări de artiști la început de drum. Chiar dacă majoritatea au mai participat la expoziții, festivaluri sau concursuri de profil, încă nu s-au afirmat în breaslă și nu sunt consacrați în piața de artă. O șansă extraordinară atât pentru ei, probabil cea mai de impact prezentare publică a creației lor de până acum, cât și pentru public, care va avea ocazia să pătrundă în universul supercontemporan al noii generații de artiști.

Irina Dragomir

Care considerați că sunt temele preferate ale artiștilor foarte tineri?

Arta din România a urmat în mod organic temele abordate de artiștii tineri de pretutindeni. În mod particular, în România s-au remarcat expresii vizuale care au avut ca punct de pornire arta urbană, textele grafice și ilustrația. Astfel, orașul, citadela, sunt teme recurente în lucrările lor, dar și cele cu impact social – migrația, schimbările climatice, libertatea de expresie, asaltul tehnologie, fake news etc. – care ne conturează și ne reamintesc „haosul” în care trăim. Dar artiștii supercontemporani abordează și teme universale, care au existat dintotdeauna în artă: natura, figura umană, cosmosul și lumea interioară a ființei, pe care le aduc în (super)contemporan.

Câtă tehnologie încape în arta supercontemporană? Cum se reflectă, practic, în artă această invazie de tehnologie din viețile noastre?

Noua generație de tineri artiști, care astăzi au vârste între 20 și 30 de ani, s-a născut în plin val tehnologic, așa că perspectiva cu care abordează sau remixează unele realități sau irealități vizuale este puternic marcată de tehnologie. Viața paralelă din virtual ne angajează la noi reguli și estetici supercontemporane, din foarte multe puncte de vedere.

În primul rând, arta supercontemporană, înainte să ajungă în galerii sau muzee de artă, își face apariția în spațiul virtual, pe rețelele de socializare. Instagram și Facebook au devenit medii fertile de mediatizare a creațiilor vizuale supercontemporane. Nici măcar presa, radio-ul și televiziunea nu au avut un impact de masă de o asemenea anvergură ca social media. Social media este un instrument de marketing fantastic pentru arta supercontemporană, iar „Generațiile Y” sau „Millenials” au avantajul de a înțelege foarte bine sistemele și funcționalitatea lor. Așa se face că piața de artă tradițională a trebuit să se reinventeze după chipul și asemănarea lor”, prin apariția unor case de licitație on-line (vezi Lavacow) sau galerii de prestigiu, care și-au deschis în paralel spații virtuale pentru vânzarea operelor de artă.

Oportunitățile de promovare oferite de inovația tehnologică sunt infinite astăzi. Datorită rețelelor de socializare, artiștii utilizatori își pot crea propria comunitate care să-i urmeze și să-i admire continuu, followeri care să le hrănească (super)ego-ul virtual prin like și share. Astăzi, cu ajutorul Internetului, poți fi descoperit mult mai ușor, iar distanțele între artiști-curatori-galeriști-colecționari-art adviseri au dispărut definitiv. Tehnologia a îndepărtat barierele dintre privitor și autor. Astăzi, putem spune că privitorul începe să facă parte din opera de artă, prin comportamentul lui updatat la mediul on-line. Privitorul nu se mai simte inferior în fața marilor opere create de maeștrii clasici, pentru că acum el a devenit la fel de important precum opera în sine. Fenomenul selfie combină, astăzi, ego-ul personal versus lucrarea de artă și putem vorbi chiar de apariția unei noi categorii de influenceri online: influencerii de artă, care se fotografiază în fața lucrărilor. Toată această experiență vizuală este oferită prin intermediul social media pentru a fi analizat, contemplat și consumat mai departe.

Nu în ultimul rând, tehnologia a schimbat nu doar mediul de expunere a artei și strategiile de marketing în industrie, ci și documentarea și creația lucrărilor de artă. Artiștii supercontemporani folosesc în primul rând smartphone-ul pentru documentare, iar tehnicile clasice sunt regândite la zi prin materiale și tehnologii de ultimă oră.

Irina Dragomir

Cât curaj regăsim în lucrările tinerilor artiști? Cât de inovatori sunt?

Personal, eu cred că tinerii artiști sunt foarte încrezători în forțele lor și nu se tem să dezvolte relații oneste, autentice cu privitorul. Nu se tem să dezvăluie artistul așa cum este el, prin ceea ce produce el. Creațiile tinerilor artiști sunt reprezentări true ale convingerilor, experiențelor și personalității lor. Pentru mulți dintre ei, arta este cea mai puternică formă de exprimare. Prin lucrările lor, generația nouă de artiști își exprimă sentimente, revolte, neliniști, bucurii, emoții pe care nu și le-ar putea exprima la fel de ușor prin alte mijloace. Arta a fost și va rămâne cel mai bun conductor vizual cultural.

Cum se raportează arta supercontemporană autohtonă la ceea ce se întâmplă în artă pe plan internațional? Vorbiți-ne puțin despre reprezentarea trendurilor sociale în arta momentului.

În momentul de față, cred că nu mai putem gândi în termeni de artă românească și artă internațională. Granițele au fost șterse de propagarea Internetului, care dă „ora exactă” în tendințe, mișcări artistice, ori evenimente memorabile, iar tinerii de pretutindeni sunt conectați la aceeași sursă de informații. Arta supercontemporană există pretutindeni pentru că este vocea noilor generații de creatori care nu mai sunt separați de nimic. Apartenențele religioase, cele culturale sau sexuale nu mai au granițe. Este arta în care libertatea de expresie se manifestă la cote maxime. Spiritul autohton se regăsește din ce în ce mai puțin în exprimările lor, pentru că avem de-a face cu o imagine-matrice de ansamblu care dictează trendurile sociale ale momentului.

Bienala de Arte de la Veneția, Manifesta, Documenta, Armory Show, Art Basel, Frieze Art Fair sunt câteva din bienalele, festivalurile și târgurile internaționale de artă care dau noile trenduri în piața mondială de artă. Tendințele sunt extrem de repede răspândite pe Internet, astfel și informația se asimilează aproape instant. Aplatizarea și uniformizarea ideilor sunt doar câțiva factorii deloc îmbucurători rezultați în urma acestui maraton informațional.

George Crîngașu

De ce să vizităm Pavilionul Supercontemporan de la Art Safari 2019? Cum ne poate inspira?

Pentru că veți avea parte, în premieră, de o nouă experiență vizuală și senzorială, pe care nu aveți șansa să o trăiți în fiecare zi. O radiografie a societății actuale transpusă de tinerii creatori în medii artistice inovatoare, ce ridică diverse întrebări referitoare la cum ne raportăm noi față de mediul înconjurător, față de semenii noștri sau față de noi înșine. Un act critic și autocritic la cum se prezice viitorul omenirii, astăzi asaltat de progresele tehnologice, în contrast cu declinul ecologic planetar. Vă invit la Art Safari să priviți arta supercontemporană cu mintea (super)deschisă și să încercați să o înțelegeți pe măsură, pentru că este arta momentului. Este arta timpului nostru.

Ce le-ați spune viitorilor artiști? Celor care azi sunt elevi sau studenți și visează să devină artiști? Ce ar fi bine să aibă în vedere, cum să se pregătească?

Calitățile vocaționale, în cazul de față – artele plastice/vizuale, au nevoie de antrenament, perseverență și răbdare. Ca în cazul oricărei construcții, timpul este măsura care va face diferența.

Georgiana Bădălău

Cât de ofertantă considerați că este România pentru un artist tânăr? De la surse de inspirație, până la felul cum se trăiește din artă în țara noastră.

România a fost și va rămâne un mediu bun pentru creație și ingeniozitate. Chiar dacă a fost pusă la încercare de nenumărate ori de-a lungul istoriei, artiștii care au creat în această zonă geografică au ținut pasul cu „arta momentului”, mai ales în ultima sută de ani. România supercontemporană nu duce lipsă de subiecte fierbinți sau fake news. România supercontemporană este o oază culturală fertilă.

Mihai Zgondoiu (Zgondy) este artist, curator și galerist cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 este lector univ. dr. asociat la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 în paralel și la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Zgondy a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului Atelier în tranziție (2009-2013). Proiectele sale, fie personale, fie curatoriale, evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news. În 2017 a câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public”, iar în 2019 Premiul JCE Contemporary Art Bienalle (Jeune Creation Europeenne).

Alexandra Asaftei

Young Blood. Arta timpului tău” va însemna în primul rând expresia societății de azi, pentru că arta creată de noul val de artiști exprimă teme curente „fierbinți”: de la libertatea de expresie, migrație, până la fake news, schimbări climatice, munca în corporație etc. (Mihai Zgondoiu, artist și curator al Pavilionului Supercontemporan „Young Blood. Arta timpului tău” din cadrul Art Safari 2019)

Fotografii: Art Safari. Foto sus: Mihai Zgondoiu, în fața lucrării „Mickey Mouse” de Gottfried Helnwein

16
/08
/18

În luna august, Asociația Montage dă startul celui mai nou proiect cultural „FUChS(ilis)-ISMUL, EXPERIMENT SOCIO-CROMATIC DE MUZICĂ ȘI MIȘCARE desenat cum se cuvine de Pâlnie și Stamate pe uvertura șalvarilor lui Ismail si Turnavitu de pe lângă Cârligații lui Gayk” sau, mai pe scurt, FUChSIADA, un spectacol „work in progress” conceput de Anca Maria COLȚEANU după scrierile lui URMUZ și produs de artistul Anca Maria Ciofîrlă.

06
/08
/18

Reclama online realizată de Montreal Museum of Fine Arts pentru expoziţia de vară a fost blocată de platforma Facebook pentru că folosea nuduri abstracte pictate de Pablo Picasso. Muzeul a fost nevoit să ia legătura direct cu compania, pentru a reuşi să publice online advertorialul (puteți vedea reclama video în interiorul articolului).

03
/08
/18

Veniţi pe 10 august la “concert”? La care concert - vor întreba cei care se vor uita la fotografia de mai jos, ce pare a fi realizată în timpul unui astfel de show muzical, pe un mare stadion al lumii.

03
/08
/18

CRONICĂ DE FILM Cunoscut pentru scurtmetrajul „O zi bună de plajă”, premiat cu Ursul de Aur la Berlin în 2008, şi pentru lungmetrajul de debut „Lupu” (2013), regizorul Bogdan Mustaţă revine cu un film cvasi-experimental de o oră, realizat în 3D, „My Life Rehearsed In One Leg”.

02
/08
/18

Expo ShortFest 2018, platforma de expoziție a Festivalului Internațional de Scurtmetraj Arkadia ShortFest, propune un performance interactiv semnat de Mihai Zgondoiu.  Expo ShortFest promovează în fiecare an proiecte artistice apreciate național și internațional, amenajate în spații neconvenționale, transformând astfel experiența iubitorilor de artă într-una cât mai autentică. 

02
/08
/18

Fundația Calea Victoriei îi așteaptă pe cei doritori, în luna august, cu o varietate de cursuri și evenimente culturale: de la dezvoltare personală până la arte, de la exercițiile de autenticitate și înțelepciunea Poveștilor din „1001 de nopți” până la designul interior ca modalitate de a crea Spații fericite.

30
/07
/18

Expoziţia dedicată de muzeul Luvru pictorului Eugène Delacroix a fost, cu peste jumătate de milion de vizitatori, cea mai frecventată din istoria muzeului francez. „Delacroix 1798 - 1863” va fi deschisă, începând cu luna septembrie, la Metropolitan Museum of Art din New York. La Paris, aceasta a fost vizitată, în medie, de 5.100 de persoane zilnic, timp de patru luni.

27
/07
/18

Programul spectacolelor B-FIT in the Street! din perioada 28-29 iulie, al treilea weekend de festival, este format dintr-o selecţie de producţii româneşti, un spectacol nocturn din Spania şi o instalaţie interactivă din Danemarca, potrivit organizatorilor. Festivalul aduce, în perioada 13 iulie - 5 august, la Bucureşti peste 400 de artişti internaţionali şi peste 40 de spectacole cu sute de reprezentaţii.

19
/07
/18

Institutul Național al Patrimoniului împreună cu agenția de comunicare creativă Zaga Brand au lansat campania #CronicariDigitali, prin care își propun să apropie pentru prima dată valorile și tradițiile României de generația millennials. Astfel, tinerii sunt stimulați să cunoască, să înțeleagă, să aprecieze și să promoveze patrimoniul cultural național și UNESCO din România.

18
/07
/18

Prima fotografie publicată vreodată pe Internet este o imagine prelucrată în Photoshop a formației Les Horrible Cernettes, o trupă de muzică pop alcătuit din angajate ale Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva (CERN). Fotografia a fost realizată pe 18 iulie 1992 de către Tim Berners-Lee, unul dintre părinții internetului.