Despre sindromul profesional al secolului, (burn)OUT la Cluj
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-sindromul-profesional-al-secolului-burnout-la-cluj/

Artista Alina Uşurelu este rezidenta Casei Tranzit, la Cluj, până în 17 aprilie a.c. unde derulează o cercetare artistică şi performativă despre epuizare în cadrul proiectului (burn)OUT. Rezidenţa se încheie cu două evenimente programate sâmbătă, 16 aprilie: un studio deschis intitulat „Explorarea epuizării fizice şi psihice”, între 13:00 şi 14:30, şi prezentarea cercetării artistice la 18:00.

Un articol de Petre Ivan|8 aprilie 2022

Burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, mentală și adesea fizică, cauzată de stres prelungit sau repetat. Stresul apare în momentul în care percepem o amenințare – reală sau imaginară. Chiar dacă nu îl percepem în mod conștient, el ne afectează fizic și emoțional.

„Am pornit de la ideea de transpiraţie ca fenomen al corpului căruia îi creşte temperatura datorită unei intensităţi fizice sau emoţionale şi am ajuns la condiţia contemporană (post-industrială) a omului de a performa care este unul dintre cei mai puternici factori ai generării burnout-ului ca sindrom profesional al secolului 21”, spune Alina Ușurelu.

Artista, care lucrează cu medicul Roxana Negureanu pentru a înțelege fenomenul, lansează un apel destinat publicului larg, în perspectiva ultimilor ani în care nivelul stresului şi expunerea la informaţii care generează stres a crescut foarte mult. Cei care doresc să participe trebuie să completeze un chestionar disponibil online – https://bit.ly/AUburnOUT, despre știrile și informațiile publice care le-au dat viețile personale peste cap.

Pentru studioul deschis și prezentare participarea este liberă, cu înscriere prin email la [email protected] sau cu un mesaj privat pe Facebook, iar cei care doresc pot face o donație pentru Casa Tranzit în scopul susținerii sectorului cultural independent

Rezidența Alinei Ușurelu a debutat pe 4 aprilie și este parte din demersul artistelor din Asociația Developing Art care investighează în 2022, împreună cu publicul din trei orașe diferite, epuizarea, ca fenomen individual și social care ne afectează în contextul în care trăim și muncim. În cadrul (burn)OUT au avut loc pe 19 și 26 martie, la Timișoara, atelierul de dans contemporan și prezentarea Irinei Marinescu, care colaborează cu psihoterapeuta Mihaela Vechiu în procesul de cercetare, din cadrul rezidenței găzduite de Unfold Motion. Perspectivele psihologice și medicale vor fi completate de una sociologică, de care sunt responsabile dansatoarea și coregrafa Andreea Novac și socioloaga Fidelie Kalambayi, care vor lucra la Iași.

DESPRE

Casa Tranzit
În 1997 un grup de artiști și intelectuali iau inițiativa de a fonda în Cluj un centru independent de artă și gândire contemporană. În 1998 dorința devine realitate în spațiul fostei sinagogi de pe malul Someșului, Poale Tzedek, devenită Casa Tranzit. Casa Tranzit îngrijește și celebrează piesa arhitecturală atât prin procese masive de restaurare, cât și printr-un asiduu demers de reconversie culturală. Concept cheie în programul artistic al Casei Tranzit, reconversia are la origini idea de reinterpretare artistică și simbolică a spațiului. Astfel clădirea scapă erodării și este înscrisă din nou în circuitul social și cultural al orașului, ca un loc al artei, al întâlnirilor și al schimbului de idei. Transformarea fostelor sinagogi în centre culturale a fost un fenomen des întâlnit în Europa ultimilor ani. Casa Tranzit este primul proiect de acest gen în România.

Alina Ușurelu
Artistă bucureşteană multidisciplinară. Foloseşte imaginea, corpul şi cuvintele ca să deschidă publicul către lumi pe care nu tot timpul îşi doresc să le vadă. În 2014 începe fotografia şi se alătură comunităţii de dans contemporan, în 2016 face scurtmetrajul Up Stairs, continuă cu proiectul Exposing Movement, iar în 2019, după ce încearcă şi rolul de producător cultural, participă la un program intensiv de formare în arte performative la Lisabona şi începe să lucreze în proiecte internaţionale ca performer, artist visual sau coordinator artistic.

Roxana Negureanu
Este medic și artistă şi experimentează constant limitele fizice şi spirituale ale omului. Oscilează între tentaţia de a-și striga revolta în haosul existenţial şi cea de a se înclina recunoscătoare în faţa sensului cosmic. Se joacă de-a prinselea la graniţa dintre lumi – „Eşti undeva, între o staţie şi alta, rupt de ceva, în drum spre altceva, scos din timp“, cum citise cândva în Jurnalul filozofic al lui Noica. Învață din cărţi despre perfecţiunea modului în care suntem construiţi, dar înţelege fragilitatea vieţii din privirile, vocile şi poveştile celor pe care îi întâlnește. Uneori pierde, uneori pictează ca să nu se piardă. Se afundă în ştiinţă, în cărţi, în oameni şi evadează constant în pânze, culori, spaţiul magic al lui Eliade, muzică şi cărţi, într-o încercare continuă de definire şi regăsire.

Developing Art (developingart.org)
Developing Art crează proiecte culturale interdisciplinare care au ca priorități dansul contemporan, mixed media, educația, cercetarea și artele vizuale.

Artistele Alina Ușurelu, Andreea Novac și Irina Marinescu, fondatoarele Developing Art, lansează două proiecte în tandem pe tema epuizării și a recuperării după epuizare: (burn)OUT și Recovery au loc din martie până în septembrie 2022 în București, Cluj, Iași, Socolari și Timișoara. Artistele colaborează cu psihologi, sociologi, artiști și cu publicul pentru a investiga cauzele epuizării și metode de recuperare, folosind și canalizând experiența coregrafică, expertiza invitaților și experiențele personale, în contextul în care nevoia de instrumente pentru a face față epuizării este din ce în ce mai acută, nu doar în sectorul cultural independent.

https://www.developingart.org
https://www.instagram.com/a.developing.art/
https://www.facebook.com/developingcontemporaryart
https://www.youtube.com/channel/UC9lis8qFeSkZZ9Q7RmoM3nA

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.