Dispărut la miezul nopții
https://www.ziarulmetropolis.ro/disparut-la-miezul-noptii/

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

Un articol de Dana Ionescu|25 iunie 2021

În Auvers-sur-Oise ajungi cu mașina, de la Paris, în cel mult o oră. Acolo s-a refugiat pentru câțiva ani pictorul Paul Cézanne și acolo e posibil să fi pictat un tablou cunoscut sub mai multe titluri: „Auvers-sur-Oise”, simplu, sau „Peisaj în Auvers-sur-Oise”. Nu e sigur că el e realizat chiar sub cerul senin din acel colț de natură sau din amintirile luminoase ale artistului, dar cert este că el aparține anilor 1879-1880, când acesta petrecuse deja cel puțin câteva veri în satul francez.

Lucrarea pictată pe pânză de artistul francez a cărui operă va deveni din ce în ce mai importantă a fost cumpărată de colecționarul Victor Choquet, susținător al impresionismului, direct de la pictor și a rămas multă vreme în familie. Mai târziu a ajuns în proprietatea lui Bruno Cassirer, apoi a fiicei lui, Sophie. După moartea acesteia, tabloul a ajuns, pe post de taxă de moștenire, la Ashmolean Museum de la Oxford University. Două decenii a stat în rama lui, alături de alte capodopere impresioniste, dar și de creații lipsite de notoritate. Până într-o noapte, când parcă a devenit protagonist într-un film de suspans, intrând într-o nouă etapă din posteritatea lui ce părea netulburată.

Anul Nou aduce un hoț la muzeu

1999 începe, cum e obiceiul, cu un joc de artificii. La Oxford University, în primele ore ale anului nou, petrecerea e în toi. Dar la scurtă vreme după miezul nopții la Ashmolean Museum se aude alarma și imediat sosesc pompierii, anunțați că în galeria de artă a izbucnit un incendiu.

Vine și poliția, dar numai pentru a constata că incendiul nu există. Autoritățile se dezmeticesc greu, căci peredeau de fum e eficientă. Își croiesc drum spre galeria întunecată și dau de o ramă goală azvârlită pe jos. Din ea lipsește o creație estimată la 3 milioane de lire sterline: „Auvers-sur-Oise” de Paul Cézanne. Christopher Brown, directorul muzeului, vine degrabă de la Londra și descoperă la locul faptei o scenă ca după un jaf într-o locuință.

Povestea peisajului pictat de Cézanne în vremea prieteniei cu pictorul Camille Pissaro, cu care colinda pajiștile și picta în aer liber, continuă sub aceeași perdea de fum. Efectele fumigenei folosite de hoț în acțiunea lui meticulos planificată sunt remarcabile. De atunci, tabloul impresionistului francez nu a mai fost văzut de nimeni. Cel puțin, nu în public. Cu o singură excepție, dar și aceea falsă: într-un bar, unde au ajuns și investigatorii. Însă doar ca să afle că e o copie, pictată de proprietarul iubitor de artă al locului.

Au trecut mai bine de 20 de ani de la jaful comis la miezul nopții de un hoț înarmat cu fumigene, o scară de frângie, cu care trece prin bibliotecă pentru a ajunge în galerie, un cuțit, cu care desface din rama lui pânza prețioasă, care nu opune rezistență și pe care jos, în stânga, se deslușește numele artistului scris cu roșu. Cu tot ajutorul experților în artă și în piața neagră, investigatorii nu au detectat nici tabloul, nici hoțul, nici măcar vreo ipoteză consistentă. Și e foarte probabil ca în timpul acesta peisajul liniștit, pictat de Cézanne într-un sat nu departe de Paris să-și trăiască senin eternitatea în vreo colecție privată, departe de ochii curioșilor oarecare. La așa o celebritate, posibilitatea ca el să-i fi fost vândut unui cumpărător cunoscător e foarte mică, susțin experții, din motive lesne de înțeles.

04
/01
/21

Albumul bilingv „Azur de Lisabona”/ „Azul de Lisboa”, realizat de Ambasada României în Republica Portugheză și Institutul Cultural Român de la Lisabona, cu sprijinul Fundației Bonte, a avut prezentarea oficială în ultima lună a anului.

18
/12
/20

Muzeul Național Cotroceni lansează joi, 17 decembrie 2020, Portret de artist, un proiect de anvergură care îi are în prim plan pe unii dintre cei mai importanți artiști plastici ai momentului. Artiștii se destăinuie în fața publicului într-o suită de interviuri care reflectă emoțiile și părerile lor despre situația generată de pandemie, despre parcursul creațiilor și al artei în general, despre propria evoluție în domeniul artei și în situația actuală.

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.