Domnisoara Christina. Platitudine şi calofilie
https://www.ziarulmetropolis.ro/domnisoara-christina-platitudine-si-calofilie/

CRONICĂ DE FILM Inspirat din nuvela cu acelaşi titlu a lui Mircea Eliade şi promovat ca primul horror românesc, „Domnişoara Christina”, în regia lui Alexandru Maftei, este un film de o platitudine regretabilă, care nu doar că nu produce fiorii scontaţi, dar frizează uneori şi ridicolul.

Un articol de Ionuţ Mareş|11 noiembrie 2013

CRONICA DE FILM Inspirat din nuvela cu acelaşi titlu a lui Mircea Eliade şi promovat ca primul horror românesc, „Domnisoara Christina”, în regia lui Alexandru Maftei, este un film de o platitudine regretabilă, care nu doar că nu produce fiorii scontaţi, dar frizează uneori şi ridicolul.

În 2010, Alexandru Maftei şi-a încercat, fără prea mare succes, norocul în comedie, cu „Bună! Ce faci?”. Premisa era ofertantă – soţ şi soţie, Gabriel (Ionel Mihăilescu) şi Gabriela (Dana Voicu) se aventurează, separat şi în secret, în lumea internetului, în căutarea unei „aventuri”. Când pare că fiecare s-a îndrăgostit, online, de câte un necunoscut, iese la iveală că, de fapt, s-au găsit tot unul pe celălalt.

Comicul era, însă, de cele mai multe unul forţat, iar Alexandru Matei arăta – în afara inapetenţei de a alege distribuţia potrivită – un deficit vizibil în lucrul cu interpreţii, necredibili în partiturile repartizate.

Regia slabă asupra actorilor frapează în primul rând şi în „Domnisoara Christina”, adăugându-se calofiliei excesive (!) a imaginii (Radu Aldea), dialogurilor livreşti şi artificiale, dramaturgiei schematice, scenografiei aseptice şi muzicii preponderent bombastice (John Wygens), care, deşi se încadrează în limitele cuminţi ale genului, nu creează efectele dorite.

Revenit în cinema într-un rol mai consistent după cel din „Luna verde” (r. Alexa Visarion, 2010), Tudor Aaron Istodor îl interpretează în „Domnisoara Christina”, într-o poveste plasată în perioada interbelică, pe Egor Paşchievici, protagonistul care ajunge, împreună cu iubita Sanda (Ioana Anastasia Anton, „O lună în Thailanda”), la conacul familiei acesteia.

domnisoara christina

Ioana Anastasia Anton şi Maia Morgenstern joacă în filmul „Domnisoara Christina“

Acolo, Egor descoperă că sora mai mică a Sandei, Simina (Ioana Sandu), şi mama celor două, doamna Moscu (Maia Morgenstern), vorbesc de o misterioasă domnişoara Christina (Anastasia Dumitrescu), o soră a doamnei Moscu ce ar fi fost omorâtă tânără, în timpul răscoalei ţărăneşti din 1907.

După ce lui Egor îi este arătat un tablou cu domnişoara Christina care îl fascinează, încep să i se întâmple o serie de lucruri stranii şi să i se reveleze o latură ascunsă a doamnei Moscu, a Siminei şi chiar a Sandei, ce par a fi sub vraja unei domnişoare Christina sub apariţie de strigoi.

Din nefericire, acest amestec narativ şi vizual nu se leagă într-un ansamblu fluid, coerent şi dătător de fiori şi nu reuşeşte să depăşească platitudinea în care se instalează de la primele replici, după imaginile spectaculoase şi antrenante de la început.

Citiţi şi: Domnisoara Christina o aduce pe Maia Morgenstern într-un film cu strigoi

Alexandru Maftei bifează doar câteva trăsături recunoscute ale genului horror-fantasy, în special hollywoodian, fără a reuşi să le facă să funcţioneze cu adevărat: un conac ascuns lângă o pădure, un subsol întunecat, o crimă misterioasă din trecut, multe scene de noapte, fetiţa diabolică, sunete ciudate şi presupus înfricoşătoare în fundal, dorinţe sexuale şi ceva sânge, amestec între realitate, vis şi fantastic, tăieturi bruşte de montaj.

Tudor Aaron Istodor este fals în partitura grea care i-a fost încredinţată, la fel şi Anastasia Dumitrescu în rolul domnişoarei Christina şi Ovidiu Ghiniţă în rolul unui arheolog prezent de asemenea la conac, în timp ce Maia Morgenstern este aceeaşi tragediană (cu lacrimi în ochi) din aproape toate filmele sale recente. Mai credibilă este Ioana Anastasia Anton, al cărei chip expresiv, combinaţie de inocenţă şi mister, o ajută să-şi construiască onorabil rolul de victimă.

„Domnisoara Christina”, care a reuşit să atragă până acum peste 9.000 de spectatori, ar fi putut fi un film respectabil în încercarea tot mai insistentă în ultimii ani de diversificare stilistică şi tematică a cinematografiei româneşti, însă nu reuşeşte să atingă nivelul mediu al producţiilor străine de gen care ajung prin sălile de proiecţie de la noi.

INFO

Domnisoara Christina (România, 2013)

Regia: Alexandru Maftei

Cu: Maia Morgenstern, Ioana Anastasia Anton, Tudor Aaron Istodor

Rating: ●○○○○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,

este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

Marele Ecran

Foto din Domnisoara Christina: capturi film

14
/07
/16

La final de iulie, în plină vară, filmele scurte se mută sub cerul liber. Evenimentul Marele Picnic, adus la viață de ShortsUP, a ajuns la ediția a 3-a. Vineri, 29 iulie și sâmbătă, 30 iulie, de la ora 19.00, Grădina Botanică din București devine destinație de vacanță în mijlocul orașului și gazdă a două seri de filme scurte, muzică jazz, proiecții multimedia și ateliere.

14
/07
/16

Vara aceasta, copiii sunt aşteptaţi la Cinema City pentru a primi în dar Paşaportul de Cinema şi a porni într-o călătorie minunată în lumea filmului, vizionând producţii pline de emoţie şi veselie, precum: „În căutarea lui Dory”, „Epoca de Gheaţă: Ploaie de meteoriţi”, „Singuri acasă”, „Pete şi Dragonul” sau „Alice în Ţara Oglinzilor”.

12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.

11
/07
/16

Un concert al trupei Blazzaj, prezentarea unei noi lucrări video-muzicale semnate de Thy Veils, un workshop de film documentar susţinut de regizorul Răzvan Georgescu şi un atelier de bandă desenată coordonat de ilustratoarea Sorina Vazelina sunt evenimentele conexe proiecţiilor de film la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care are loc între 14 şi 17 iulie la Timişoara şi Gottlob.

07
/07
/16

Programul intitulat „Revoluție în realism. Noul cinema românesc” găzduit în iunie de faimosul centru cinematografic de pe malul Tamisei, British Film Institute, se va încheia in iulie cu trei proiecții suplimentare, găzduite de ICR Londra în cadrul unei secțiuni speciale a Cinematecii românești. Astfel, în 7, 11 și 14 iulie vor avea loc proiecțiile filmelor „California Dreamin’’” (2007), în regia lui Cristian Nemescu, „Francesca” (2009), în regia lui Bobby Păunescu, și „Domestic” (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

07
/07
/16

Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow prezintă „Legenda lui Tarzan”, un film cu Alexander Skarsgard, Samuel L. Jackson, Margot Robbie, Djimon Hounsou, Jim Broadbent şi Oscar Christoph Waltz.

06
/07
/16

Scarlett Johansson este actrița ale cărei filme au avut cele mai mari încasări de-a lungul timpului. Potrivit portalului Box Office Mojo, filmele în care Johansson a jucat au generat încasări de peste 3,3 miliarde de dolari în cinematografele nord-americane.

06
/07
/16

„Bacalaureat”, filmul care i-a adus lui Cristian Mungiu premiul de regie la Cannes, „România: patru patrii”, cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, și o proiecție aniversară cu „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, în prezența actorului Alexandru Papadopol se numără printre evenimentele dedicate cinematografiei române la cea de-a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara și Gottlob (14-17 iulie).

05
/07
/16

Regizorul iranian Abbas Kiarostami a decedat la Paris la vârsta de 76 de ani. Kiarostami, care a câștigat Palme d'or la Cannes în 1997 pentru filmul Taste of Cherry , a părăsit Teheranul săptămâna trecută pentru a se trata în Franța. Agenția oficială de știri iraniană IRNA a anunțat că rămășițele sale vor fi repatriate în Iran pentru a fi înhumate.