Dorel Vişan – Cinci roluri esenţiale în cinema
https://www.ziarulmetropolis.ro/dorel-visan-cinci-roluri-esentiale-in-cinema/

Dorel Vişan a debutat târziu în cinema, după vârsta de 35 de ani, însă a devenit rapid unul dintre cei mai distribuiţi actori români, activ şi astăzi. În patru decenii de carieră cinematografică, a făcut zeci de roluri în filme şi a lucrat cu mari regizori din generaţii diferite.

Un articol de Ionuţ Mareş|15 decembrie 2015

La mijlocul anilor ’70, Dorel Vişan a ajuns să facă film după circa un deceniu de actorie de teatru la Cluj, unde fusese angajat după absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti şi unde a continuat să joace pe scenă în paralel cu activitatea din cinema.

A avut roluri în peste 50 de filme, iar printre regizorii cu care a lucrat se numără mulţi dintre cei mai importanţi autori români de cinema, din generaţii diferite: Mircea Daneliuc, Lucian Pintilie, Alexandru Tatos, Dan Piţa, Iosif Demian, Mircea Veroiu, Stere Gulea sau Cristian Mungiu.

A avut numeroase roluri principale, dar a interpretat şi mai multe personaje secundare. A fost, de cele mai multe ori, preot, poliţist, primar, preşedinte de CAP sau secretar de partid, demnitar în post-comunism, director de fabrică, dar şi militar, ţăran sau miner. A jucat chiar şi personalităţi, cea mai cunoscută fiind Ion Creangă.

Inevitabil, o carieră atât de bogată, întinsă pe patru decenii tulburi ale cinematografiei române, a însemnat, pe lângă apariţia în filme remarcabile sau cel puţin vizionabile, şi destule roluri în producţii de duzină, de propagandă sau pur şi simplu lipsite de valoare.
Toate însă au consolidat, pe merit, faima unui actor dotat cu o forţă a jocului impresionantă, cu un lăudabil simţ al naturaleţii, dar şi cu o înclinaţie specială spre roluri de compoziţie.

În cele mai bune interpretări ale sale, a ştiut să nuanţeze discret personaje aflate în poziţii de autoritate, relevându-le slăbiciunile sau ridicolul. A reuşit de asemenea să arate tăria şi inteligenţa unor protagonişti – oameni simpli – aparent vulnerabili. Fiecare personaj al său, chiar şi cele malefice sau hâtre, dezvăluie, datorită unei interpretări actoriceşti întotdeauna credibile, nebănuite resurse de umanitate şi de bonomie. Un actor care s-a luptat, în cuvintele regizorului Iosif Demian, „să ducă la capăt fiecare „atentat” împotriva manierismului”.

Am ales cinci roluri care pot fi definitorii pentru stilul lui Dorel Vişan. Nu sunt doar interpretări diferite şi foarte bune, recunoscute ca atare. Dar sunt parte a unor filme la rândul lor îndrăzneţe şi rezistente la proba timpului, aceste calităţi fiind printre criteriile principale de selecţie. Patru sunt roluri principale, iar unul este secundar. Trei sunt interpretări cunoscute de un public mai larg (în filme de Mircea Daneliuc şi Stere Gulea), în timp ce două sunt apariţii în filme nedreptăţite ale cinematografiei române din timpul comunismului şi demne de a fi (re)descoperite, ambele regizate de Iosif Demian.

O lacrimă de fată (1980) – Iosif Demian

În acest film (foto sus) puţin cunoscut dar extrem de modern, unul din cele mai bune din cinematografia română, Dorel Vişan interpretează, cu eleganţă, echilibru şi în special reţinere, un anchetator care, împreună cu asistentul său, ajunge într-un sat de pe Valea Mureşului pentru a investiga moartea suspectă a unei tinere, tehnician agronom, stând de vorbă cu persoanele care au cunoscut-o şi cu simplii săteni (majoritatea „jucaţi” de ţărani autentici).

Interpretarea în cheie cât mai realistă se contopeşte în stilul special al acestui film în care Iosif Demian favorizează elipsele, discontinuitatea, fragmentarul, totul ducând spre un demers deconstructivit în căutarea adevărului. Dorel Vişan creează un personaj care impune respect, nu datorită funcţiei, ci prin firescul său.

Baloane de curcubeu (1982) – Iosif Demian

dorel visan baloane de curcubeuDorel Vişan joacă un personaj comic cu momente de seriozitate, un preşedinte hâtru de CAP prins între iubirea faţă de o tânără – care îi este „furată”, imediat după nuntă, de un rival din sat – şi datoria de a conduce o comunitate pestriţă, un univers (cinematografic) închis şi cu propriile reguli.

Este unul din foarte puţinele filme burleşti ale cinematografiei române, iar acest discurs propus de Iosif Demian, care face trimiteri inclusiv la tradiţia slapstick-ului, impune un joc special al actorilor, care mimează o anumită lejeritate şi care sunt puşi în situaţii de vulnerabilitate.

Iar Dorel Vişan face unul din cele mai bonome personaje ale carierei sale, uşor de ţinut minte şi de îndrăgit.

Moromeţii (1987) – Stere Gulea

Când se vorbeşte de acest film-cult, prima calitate care este adusă în discuţie o constitutie distribuţia plină de nume mari. Dorel Vişan îl joacă pe Bălosu, vecinul ceva mai înstărit al lui Ilie Moromete. Este singurul rol secundar din cele cinci alese, însă, din nou, talentul, creativitatea, instinctul şi experinţa îl ajută pe Dorel Vişan să facă un personaj rămas în memoria cinefilă.

dorel visan morometii.php

Cu pălărie, cu vestă peste cămaşa albă, cu mustaţă şi cu un ochi suferind, dar, mai ales, cu siguranţa unei situaţii materiale mai bune, Bălosu devine, prin jocul discret şi sigur al lui Dorel Vişan, un personaj extem de autentic. Un cap de familie a cărui siguranţă este zdruncinată de răzvrătirea fetei sale Polina.

Iacob (1988) – Mircea Daneliuc

iacob dorel visanEste, probabil, cel mai consistent rol al său.

Datorită scenariului şi mai ales regiei lui Mircea Daneliuc, lipsită, ca întotdeauna, de preţiozitate, dar în căutarea voluptoasă a autenticităţii, Dorel Vişan face din minerul Iacob un personaj viu, complex, tuşant.

Un personaj credibil, cu răutăţi şi răbufniri violente, dar şi cu frici şi dileme, a cărui moarte tragică din final – după ce rămâne singur, în noaptea de Crăciun, într-un funicular deasupra unui hău îngheţat – aruncă o altă lumină asupra existenţei sale de până atunci. Un joc actoricesc bogat în nuanţe şi tonuri şi capabil să dea profunzime psihologică personajului.

Senatorul melcilor (1995) – Mircea Daneliuc

În acest film cu care Mircea Daneliuc a fost prezent la Festivalul de la Cannes, Dorel Vişan interpretează unul din personajele obsesive ale cinematografiei române post-revoluţionare: politicianul – care, prin fişa postului imaginată de mulţi cineaşti, trebuie să fie veros, grotesc, demn de cel mai profund dispreţ.

senatorul melcilor dorel visan
Excesivul senator Vârtosu are toate aceste „calităţi”, plus doze separate de cinism, emfază şi ridicol. Prin jocul său dezinvolt, a cărui aparentă lejeritate camuflează construcţia atentă a personajului, Dorel Vişan îşi salvează protagonistul de la schematism şi caricaturizare. Îl face caraghios, îl umanizează, nu însă până într-acolo încât să devină şi simpatic.

Un rol de compoziţie, pe care Dorel Vişan îl va relua şi în alte filme, în forme mai accentuate sau mai discrete.

02
/06
/21

BIDFF - Bucharest International Dance Film Festival, unica manifestare cinematografică din România dedicată filmelor de dans, deschide sesiunea de înscrieri pentru secțiunile competiționale de scurtmetraje ale celei de-a șaptea ediții, care va avea loc între 1-5 septembrie, la București. Datele limită la care se pot trimite aplicațiile sunt 25 iunie (normal) și 16 iulie (târziu).

02
/06
/21

Cea de-a XVII-a ediție a Bucharest International Film Festival, care va avea loc între 3 - 12 septembrie 2021, pe lângă continuarea tradiției de a arăta publicului cinefil, în premieră în România, unele dintre cele mai așteptate filme recente din întreaga lume, aduce și o serie de evenimente speciale pentru iubitorii de film. Una dintre aceste secțiuni în premieră este cea istorică, dedicată celebrării a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I al României, și este organizată cu sprijinul Casei Regale Române. Documentarul istoric "Războiul Regelui" deschide programul aniversar.

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

01
/06
/21

Documentarul, care a avut premiera mondială anul trecut în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin, unde a fost selectat în secțiunea competițională Forum, va fi distribuit de microMULTILATERAL cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei. Lansarea documentarului „Ieșirea trenurilor din gară” va marca cei 80 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai violente masacre din istoria evreilor din România.

01
/06
/21

Așteptarea cinefililor s-a încheiat: se redeschid cinematografele! Pe 1 Iunie, de Ziua Copilului, prichindeii pot urmări pe marile ecrane, în avanpremieră, noile aventuri ale nătăflețului “Peter, iepuraşul fugit de-acasă”, iar din 11 iunie 2021, filmul va rula pe marile ecrane din toată țara. Oare ce pozne mai isprăvește Peter și prin ce peripeții trece alături de prietenii lui? Aflăm curând, la cinema – prilej de distracție pentru întreaga familie!

26
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Sunt greu de ghicit mizele din spatele noului film ca regizor al lui Horaţiu Mălăele, „Luca” (2020), realizat după un scenariu de Adrian Lustig. Adevărul e că lungmetrajul pare un amestec între unele din obsesiile lui Mălăele şi unele din obsesiile lui Lustig, cei doi colaborând şi la „Nunta mută” (2008) şi „Funeralii fericite” (2013).

24
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Dacă e ceva ce diferenţiază cu adevărat „Undine” (2020), noul titlu al cunoscutului regizor Christian Petzold, de alte filme din categoria sa, adică opere europene de autor cu priză în festivaluri şi gale de premiere, este prezenţa mai multor trimiteri la romantismul german. Cam toate cronicile au remarcat de altfel aspectul de basm modern.

24
/05
/21

Cinematografia spaniolă va fi celebrată la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august 2021) printr-un program amplu, Focus Spania, care va include proiecții și evenimente speciale, întâlniri cu cineaști, masterclass-uri, inițiative de industrie și expoziții.

24
/05
/21

Începând cu ultimul weekend al lunii mai, Arhiva Activă lansează un program de recuperare și de promovare critică a cinematografiei românești, în parteneriat cu Arhiva Națională de Filme și cu Cinemateca Română.

20
/05
/21

Filmul „Câmp de maci” (r. Eugen Jebeleanu) a câștigat atât Premiul pentru cel mai bun film în secțiunea Fest Focus a Festivalului Internațional de Film din Belgrad, cât și Premiul pentru cel mai bun film queer (oferit de festivalul Merlinka). De asemenea, și juriul Festivalului D’A Film Barcelona din Spania a recompensat filmul cu cel mai important premiu din secțiunea Talents.

19
/05
/21

Independența Film lansează pe 21 mai în cinematografele deschise din țară „Undine”, o poveste de dragoste modernă inspirată din basme și semnată de Christian Petzold, regizorul german cunoscut publicului din România pentru „Transit” (2018). Paula Beer, protagonista filmului, a câștigat premiului pentru Cea mai bună actriță la Premiile Academiei Europene de Film și la Berlinale 2020 pentru acest rol. Filmul a fost recompensat și cu Premiul FIPRESCI la același festival.

18
/05
/21

Serialul de televiziune cu Matthias Schoenaerts în rolul principal, una dintre cele mai spectaculoase producții cinematografice europene, a început filmările în România Serialul este o producție CANAL+ și Sky Studios realizat de Cattleya (Italia), Atlantique Productions (Franța), în colaborare Odeon Fiction, StudioCanal și Frame Film (România).

17
/05
/21

CRONICĂ DE FILM Cu „Femeia de la fereastră” (2021), proaspăt lansat pe Netflix, regizorul Joe Wright propune un film de suspans care se inspiră din „Rear Window” (1954) al lui Alfred Hitchcock. Însă nu trece de nivelul de pastişă.