Dragoş Lumpan lansează la Cărtureşti cea de-a doua ediţie a albumului „Ultima transhumanţă“
https://www.ziarulmetropolis.ro/dragos-lumpan-lanseaza-la-carturesti-cea-de-a-doua-editie-a-albumului-ultima-transhumanta/

Dragoş Lumpan îşi va lansa albumul fotografic “Ultima transhumanţă” azi, începând cu ora 17.30, în ceainăria din Cărtureşti Verona.

Un articol de Andrada Văsii|17 aprilie 2013

Dragoş Lumpan îşi va lansa albumul fotografic „Ultima transhumanţă“ azi, începând cu ora 17.30, în ceainăria din Cărtureşti Verona.

Lucrarea va fi astfel disponibilă pentru vânzare începând de astăzi pentru toţi cei interesaţi. Documentarul vizual reprezintă rezultatul unui efort etnografic şi socio-psihologic de 5 ani, artistul studiind dispariţia celei mai vechi meserii din lume, păstoritul.

„Am început acest proiect din curiozitate. Mergând cu trenul sau cu maşina am văzut pe câmp oi; lângă oi e şi câte un cioban. Şi am fost curios să aflu câte ceva despre ciobani. Unde dorm, ce mănâncă, ce fac toată ziua, tot anul… Spre exemplu, unii ciobani merg zi de zi cu oile, sute de kilometri într-un an, dorm unde îi prinde noaptea, sub cerul liber, indiferent de anotimp“, spune Dragoş Lumpan.

Trăiesc într-o altă lume, într-un alt timp, într-un calendar cvasi-cosmic. Ce am descoperit pe parcursul studiului este însă tocmai dispariţia transhumanţei. De aici şi titlul proiectului, «Ultima transhumanţă». Asistăm la dispariţia unui mod de viaţă. Ciobanii nu vor să mai fie ciobani. Sau cel puţin nu vor să mai meargă la drum zi de zi, an de an, toată viaţa. E mai mult decât o meserie, e un mod de viaţă greu, foarte greu.

Dragoş Lumpan,
artist vizual

O muncă asiduă

Cercetarea însumează călătorii de aproximativ 400.000 km în România, Albania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Turcia. Volumul de materiale adunate este covârşitor – 100.000 fotografii, 70 de ore de material filmat şi 100 de ore de înregistrări audio.

După ce a umblat timp de 5 ani, artistul consideră că  ,, noi, în România, avem oameni frumoşi, locuri frumoase, animale frumoase. Nu ne rămâne decât să observăm această frumuseţe şi să ne bucurăm de ea”.

Un album și un film

Albumul fotografic are două ediţii. Prima a fost susținută de Institutul Cultural Român prin Programul Cantemir pentru proiectul cultural Transhumanța. Cea de-a doua ediție a fost sprijinită de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), prin programul editorial.

Dragoş Lumpan are în plan şi finalizarea unui film despre păstorit, pornind de la materialele video adunate în timpul călătoriilor. Agenţia GAV este co-producător al filmului.

Încă lucrez la postproducția variantei finale a filmului. Pe prima variantă a filmului Transhumanța am prezentat-o în 2011 la Târgul de artă din Istanbul. Dar după aceea am mai filmat câteva secvențe. Aşa că acum lucrez la varianta finală a filmului

Dragoş Lumpan,
artist vizual

Lucian Georgescu, Managing Partner GAV consideră că proiectul lui Dragoș Lumpan este ,,comparabil cu filmul “Nanook of the North” al lui Flaherty, care vorbeşte despre o civilizaţie pe cale de dispariţie.”

Aprecieri europene şi naţionale

Asemenea lui Caravaggio, care şi-a prezentat arta prin raportare la timp şi loc, Dragoş Lumpan utilizează fotografia ca mijloc de expresie.

Martin Hochleitner,
director al Landesgalerie Linz

Răzvan Exarhu, jurnalist, afirmând despre Dragoş Lumpan că ar fi ,,unul dintre ultimii Sartori ai unei tradiţii care dispare pe neştiute din frumuseţea lumii” .

Foto credit: Ultima transhumanță

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.