Elogiu unei distinse actrițe
https://www.ziarulmetropolis.ro/elogiu-unei-distinse-actri%c8%9be/

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineştilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actriţe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii şi o bogată colecţie de fotografii.

Un articol de Ionuţ Mareş|16 ianuarie 2020

Volumul, realizat în condiții grafice excelente, pare în primul rând o datorie morală, o recuperare necesară.

Așa cum aflăm din prefață, ideea unei cărți fusese discutată, tatonată, de Magda Mihăilescu și Irina Petrescu, prietene de decenii, încă de când actrița, plecată dintre noi în 2013, era în viață. Însă ezitările amândurora și acel mult prea des întâlnit „mai târziu” au dus la amânarea repetată a proiectului.

„Într-un alt târziu, la cinci ani de la plecarea ei, – scrie criticul de film – m-am încumetat să reiau acel „ceva care să se poată numi o carte”. Cu strângere de inimă, cu sfială, neștiind dacă de acolo, din cerul ei mai mic, mă mustră că am hotărât de una singură să duc până la capăt o intenție șovăitoare, sau îmi spune „fie”, din delicatețe”.

Magda Mihăilescu își recunoaște o anume neputință, un blocaj în a găsi, pentru un portret just, clasic, „cuvintele definitive”, fără de care „nu s-ar putea scrie adecvat despre Irina”.

Prin urmare, apelează la cuvintele actriței și la evocările unor persoane care i-au fost apropiate și trece astfel din prim-planul autorului care vrea să iasă în evidență în planul secund, discret, al prietenei (dublată de critic) care simte nevoia, poate chiar obligația, de a încerca să încetinească, fie și puțin, trecerea în uitare a Irinei Petrescu și, implicit, a unei generații dispărute aproape în totalitate.

Primul capitol este un lung interviu pe care Magda Mihăilescu i l-a luat Irinei Petrescu în 2001, când actrița împlinise 60 de ani. O discuție deschisă, (aparent) sinceră, de pe poziții egale, în care intervievata își evocă viața și cariera, cu accent pe cinema, și în care intervievatoarea știe să combine întrebările concrete, punctuale, cu întrebările esențiale și, pe alocuri, să contrazică sau să insiste cu fineţe atunci când vrea să obțină mai mult.

Cartea are o structură de „montaj” în care sunt amestecate mai multe etape din parcursul actriței, astfel că interviul este continuat cu un capitol în care Irina Petrescu discută, pe scurt, fiecare film al carierei sale, într-un articol apărut iniţial pe la mijlocul anilor `90 în revista ProCinema, la iniţiativa criticului Cristina Corciovescu.

Volumul coboară apoi şi mai mult în timp, în epoca de maximă glorie a actriţei, cu o serie de scrisori trimise din diferite ieşiri în străinătate, în special de la festivaluri de film, şi confesiuni despre meserie şi regizori (în primul rând Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie), apărute la sfârşitul anilor `60 şi începutul anilor `70 în revista Cinema.

Iar cartea se încheie cu câteva mărturii ale unor oameni de film şi de teatru, fie apărute încă din timpul vieţii protagonistei, fie adunate în ultimii ani special pentru volum – de la Liviu Ciulei, Mihai Măniuţiu, Virgil Ogoşanu sau Dan Nuţu şi până la Doina Pappp şi Marina Spalas, care vorbesc despre cariera de pe scenă şi, respectiv, din teatrul radiofonic a Irinei Petrescu, completând astfel portretul cu evocarea altor două direcţii definitorii ale traseului profesional al actriţei.

La asta se adaugă binevenitele liste cu rolurile din cinema, din filmele de televiziune şi din teatru, dar şi cu premiile obţinute.

Iar textele din volum sunt completate, la fiecare pas biografic, de fotografii dintr-o bogată colecţie – instantanee din arhiva personală (din copilărie şi din diferite alte etape ale vieţii) sau din apariţii publice, cadre din filme şi câteva momente din teatru.

Întregul colaj conturează portretul unei personalităţi distinse, discrete, care s-a ţinut departe de celebritatea adusă de mondenitate, ce pare chiar să îi fi displăcut profund.

Însă din această evocare se simte totuşi lipsa unei analize reci, nesentimentale, a stilului de joc, care ar fi revelat mai bine unicitatea şi importanţa actriţei, precum şi a unei minime descrieri a contextului istoric (perioada comunistă şi cea imediat post-comunistă) în care actriţa şi-a desfăşurat activitatea.

 

„Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu” va fi lansată joi, 23 ianuarie, de la ora 18.00, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti (Aleea Alexandru, nr. 38).

13
/09
/22

Petre Barbu îşi aşteaptă cititorii, joi, 15 septembrie, de la ora 19.00, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei 45, Bucureşti), la o discuţie despre noul său roman, „Vremea tatălui”, publicat de curând în colecția Fiction Ltd. a editurii Polirom.

13
/09
/22

Vineri, 16 septembrie, de la ora 16.00, în prezența lui Gabriel Liiceanu, magazinul Humanitas-Takumi Lipscani 42 se va adăuga lanțului de librării Humanitas. Un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi, unul dintre cele mai mari și mai rafinate magazine de cadouri japoneze din Europa. 350 de metri pătrați dedicați cărților și celor mai frumoase cadouri.

09
/09
/22

CENTENAR La 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, ne amintim de arta și de universului unui prozator unic. Ziarul Metropolis vă prezintă un dialog de arhivă despre relația scriitorului cu teatrul.

29
/08
/22

Cei care vor vedea pe rafturile librăriilor cartea lui Eddie Jaku, Cel mai fericit om de pe Pământ, involuntar vor face o serie de presupuneri privind motivele fericirii sale. Dar, cât de bogată le-ar fi imaginația, tot va fi greu de ghicit că Cel mai fericit om de pe Pământ este un supraviețuitor al lagărelor de concentrare de la Buchenwald și Auschwitz, iar cartea pe care o semnează e mărturia sa cutremurătoare și, paradoxal, plină de speranță, din acel infern.

26
/08
/22

În Cel mai fericit om de pe Pământ, bestseller publicat de Editura Trei și lansat de Eddie Jaku la vârsta de 100 de ani, autorul povestește ce au însemnat cei 7 ani de detenție în lagărele morții. Detaliile sunt surprinzătoare, dincolo de imaginație și fără să poată primi vreo explicație coerentă. De altfel, Eddie Jaku mărturisea că, după ce a fost martorul unor asemenea atrocități și a observat în ce abisuri ale urii poate coborî ființa umană, ani la rând l-a frământat o singură întrebare: De ce?

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.

18
/08
/22

Volumul „Născut în URSS” de Vasile Ernu, publicat la Polirom în cinci ediții, a apărut în limba japoneză, la Gunzosha Publishing Co (traducere de Seiko Takesono). La aceeași editură, se află în pregătire și volumul „Sălbaticii copii dingo” (Polirom, 2021, două ediții).