Sărbătoarea versului: „Poezia e un genial joc pentru oameni mari, e gimnastica de zbor a sufletului”
https://www.ziarulmetropolis.ro/sarbatoarea-versului-poezia-e-un-genial-joc-pentru-oameni-mari-e-gimnastica-de-zbor-a-sufletului/

Între 12-18 septembrie, Bucureştiul găzduieşte Festivalul Internaţional de Poezie şi Târgul Naţional al Cărţii de Poezie. Evenimente multiple, invitaţi din România şi alte 17 ţări, şi o multitudine de răspunsuri la întrebarea „de ce mai avem nevoie de poezie?”

Un articol de |11 septembrie 2022

Foto: Muzeul Național al Literaturii Române, gazda Festivalului Internațional de Poezie 2022

Lecturi publice, proiecții de filme, expoziții de artă vizuală, recitaluri ale unor actori celebri, spectacole de teatru, concerte de muzică, performance-uri și programe experimentale de artă digitală și noile media, în confluență cu scrierea creativă contemporană – iată, pe scurt, oferta cu care cele două evenimente așteaptă publicul român și străin. Ediția din acest an a festivalului are ca motto un vers din piesa „Prometeu înlănțuit” a lui Eschil: „Surâsul inumerabil al valurilor”. Festivalul de poezie a ajuns anul acesta la a 12-a ediție, iar Târgul de carte la a 11-a.

Actorul Marius Bodochi

Programul festivalului cuprinde lecturi publice susținute de poeți din Argentina, Brazilia, Bulgaria, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Marea Britanie, Republica Moldova, Peru, Polonia, România, Serbia, Spania, Turcia și Ungaria. De asemenea, vor avea loc întâlniri cu editori și traducători din Bulgaria, Italia și Grecia, vor fi vernisate trei expoziții de artă plastică și fotografie, care au ca temă diversitatea și care iau pulsul actualității, punând în legătură arta și literatura, se vor proiecta două filme documentare („Distanța dintre mine și mine”, despre poeta Nina Cassian, în regia Monei Nicoară, după o idee de Ada Solomon, și „Bukovina – Țara Oamenilor Fagi, Țara Unirii Adevărate” în regia lui Florin Kevorkian), vor fi organizate nouă concerte de muzică clasică, jazz și folk, precum și recitaluri ale unor actori români îndrăgiți de public: Horațiu Mălăele, Ioana Crăciunescu, Răzvan Vasilescu, Simona Măicănescu și Marius Bodochi.

Despre cât de atractivă este astăzi poezia, cui vorbește ea, dar și despre nu puținele argumente pentru care să descoperiți aceste două evenimente ne-a povestit jurnalista și scriitoarea Loreta Popa, PR Specialist la Muzeul Național al Literaturii Române, organizatorul celor două evenimente.

Scriitoarea Nora Iuga

Cui și de ce mai place poezia astăzi?

Există încă o nevoie acută de poezie. Este suficient să participi la târgurile de carte anuale, care nu sunt puține, și vei observa câți tineri sunt prezenți, câți lansează cărți de poezie, câți citesc poezie. Pentru poezie însă îți trebuie timp, îți trebuie o anumită stare. Poezia este din străfundurile tale, din rădăcinile tale, din pământul din care îți tragi seva. Poezia e altceva. Te eliberează de suferință, este explicația simplă a celor mai profunde trăiri ale omului. Să fii treaz. Asta îți trebuie pentru poezie. Când ești în starea de prezență autentică ai nevoie de poezie. Inspirația are nevoie de anumite canale, bine desfundate, bine irigate, pentru a reface drumul de la Cer la Pământ, iar Poeții, Artiștii în general, lucrează la asta în fiecare clipă. „Poezia luminează întotdeauna. Zâmbetul înseamnă un răsărit nou, nașterea unei lumi noi. Pentru dâra de lumină lăsată pe pământ trebuie să accepți să fii instrumentul Inspirației (Divine). Poezia este un fel de sfințenie laică, e uun genial joc pentru oameni mari, e gimnastica de zbor a sufletului. Ca muzica, ea ne apropie de divin, dar și de umanul cel bun. Limba română, așa cum o moștenim de la Eminescu, e sfântă. E modul în care ne rostuim rostul rostirii în lume”, spunea un prieten cantautor, Ovidiu Mihăilescu, și mă bucur că am șansa să-l citez. Poezia este singurul mod de viață, ne împinge mereu mai departe hotarele ființei, dându-ne sentimentul că a înșfăca orizontul e un fleac, o simplă întindere a mâinii.

Loreta Popa

Cărui public se adresează acest festival și ce vă doriți să reușească el?

Atât Târgul Național al Cărții de Poezie cât și Festivalul Internațional de Poezie se adresează bucureștenilor, dar și turiștilor străini prezenți în Capitală în această perioadă, care se vor bucura de evenimentele la care îi provocăm să participe, mult mai numeroase şi variate faţă de ediţiile anterioare, dedicate tuturor vârstelor, de la cei mai mici, la cei maturi, (ne)cunoscători de limbaje poetice, toţi având acum acces nemediat la acest fenomen viu, în continuă transformare. Festivalul Internațional de Poezie București reprezintă o inițiativă culturală absolut necesară în contextul Uniunii Europene și al valorilor culturale comune promovate prin intermediul acesteia. La momentul primei ediții, în 2010, Bucureștiul se număra printre singurele capitale europene care nu organizau și găzduiau un festival de gen de mare amploare. Festivalul a crescut de la an la an și a suplinit acest deficit, iar astăzi aduce poezia, ca gen literar major, dar și poeții și vocile lor distincte în atenția unui public larg, pasionat de diferitele forme de expresie poetică. Timp de o săptămână, bucureștenii vor avea o perspectivă de ansamblu asupra poeziei contemporane din întreaga lume, o săptămână interactivă și dinamică.

Poetul și jurnalistul Mircea Dinescu

Într-o societate ce există din ce în ce mai mult online, ce aduce atractiv Târgul Național al Cărții de Poezie, și (de fapt) cartea de poezie în sine?

Pandemia ne-a ținut la distanță unii de alții. Deși se vorbea despre faptul că vom sta din ce în ce mai mult pe Skype, pe Zoom, iar contactele fizice între oameni vor fi tot mai rare, fenomenul on-line a fost primul lucru la care oamenii au renunțat cu bucurie, în favoarea întâlnirilor față în față, imediat după anularea restricțiilor. De la dezideratul inițial propus de ctitorul Muzeului Literaturii Române, Dumitru Panaitescu Perpessicius, care, în 1957, vedea această instituție ca pe un institut național de cercetări asupra scriitorilor români și a operelor acestora, ca pe un spațiu destinat descoperirii, acumulării și conservării dovezilor și relicvelor culturale au trecut șase decenii. Muzeul și-a format în acest timp o arhivă patrimonială formată din mii de documente literare, carte veche și rară, periodice și obiecte memoriale, artă plastică, acte și fotografii, manuscrise de o imensă valoare culturală și istorică. Instituția s-a manifestat în spațiul public național și internațional prin nenumărate expoziții, diverse activități științifice și de cercetare, de valorificare a  patrimoniului cultural prin cărți și publicații, reviste de istorie literară, cataloage, simpozioane, conferințe și evocări. Îmbogățirea continuă a patrimoniului din punct de vedere cantitativ și valoric a generat crearea de noi compartimente necesare activității muzeale. Prestigiul muzeului a crescut în spațiul cultural românesc prin rigoarea cu care a dat expresie publică specificului instituțional: promovarea unui sistem de valori culturale, morale și civice de rang înalt. Ieșirea în lume a Muzeului Literaturii Române s-a produs constant, în acești ani prin valorificarea patrimoniului: expoziții, tipărituri, manifestări culturale, reviste și simpozioane, lecturi publice și lansări de carte – acumulările arhivistice care au sporit prin diversitate și complexitate fondul național patrimonial, au creat posibilitatea acordării titlului de „muzeu de rang național” ce este considerat al doilea cu acest profil din Europa (după Muzeul Literaturii Cehe din Praga).

Premiul DASA, primit anul trecut din partea Academiei Europene a Muzeelor (EMA), fundație non-profit înființată pentru a acorda vizibilitate muzeelor la nivel internațional, pentru a promova cercetarea în domeniul muzeografiei și muzeologiei, la cele mai înalte standarde, ca activitate culturală, pentru a oferi critici constructive și pentru a promova discuțiile despre noi expoziții și muzee, precum și pentru a difuza cunoștințe și idei din domeniul muzeologiei, în rândul specialiștilor, a demonstrat faptul că Muzeul Național al Literaturii Române este un exemplu de urmat în peisajul muzeal românesc în ceea ce privește aspirațiile sale sociale și modalitatea în care reușește să le pună în practică.

Două elemente inedite ale acestei ediții sunt serile dedicate celor mai bune volume de debut din ultimii doi ani, precum și poeziei feministe. În cadrul celei de-a XI-a ediții a Târgului Național al Cărții de Poezie sunt invitate cele mai reprezentative edituri care publică poezie pentru a organiza lansări de carte și dezbateri.

Festivalul oferă publicului român și străin o sumedenie de evenimente live și multimedia. Care sunt punctele forte ale programului?

Programul festivalului cuprinde lecturi publice susținute de poeți din Argentina, Brazilia, Bulgaria, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Marea Britanie, Republica Moldova, Peru, Polonia, România, Serbia, Spania, Turcia și Ungaria. Pe lângă lecturi publice, vor avea loc întâlniri cu editori și traducători din Bulgaria, Italia și Grecia, vor fi vernisate trei expoziții de artă plastică și fotografie, care au ca temă diversitatea și care iau pulsul actualității, punând în legătură arta și literatura, se vor proiecta două filme documentare (Distanța dintre mine și mine, despre poeta Nina Cassian, în regia Monei Nicoară, după o idee de Ada Solomon, și Bukovina – Țara Oamenilor Fagi, Țara Unirii Adevărate, în regia lui Florin Kevorkian), vor fi organizate nouă concerte de muzică clasică, jazz și folk, precum și recitaluri ale unor actori români îndrăgiți de public: Horațiu Mălăele, Ioana Crăciunescu, Răzvan Vasilescu, Simona Măicănescu și Marius Bodochi.

Vor susține lecturi publice peste 85 de poeți români din întreaga țară și peste 35 de poeți din străinătate, care vor oferi o perspectivă de ansamblu asupra fenomenului poetic contemporan. Poeți consacrați la nivel național și/sau internațional vor fi prezenți în cadrul festivalului alături de poeți debutanți pentru a crea un spațiu de dialog între generații, culturi și geografii literare diferite, realizând astfel o hartă cât mai extinsă a limbajului actual prin care poezia este redată la nivel global.

La ediția din acest an, au fost introduse evenimente noi, printre care cel mai important este Jeudi de la Francophonie, dedicat sărbătoririi poeziei, culturii și valorilor francofoniei, a diversității și bogăției pe care aceasta o oferă întregii lumi, eveniment realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei, Biroul Europa Centrală și Orientală – AUF ECO, Grupul Ambasadelor, Delegațiilor și Instituțiilor Francofone din România – GADIF, Ambasada Franței în România și Institutul Francez.

De ce ați ales ca motto al acestei ediții un vers din piesa Prometeu înlănțuit a lui Eschil: „Surâsul inumerabil al valurilor”?

Ediția din acest an a festivalului are într-adevăr ca motto un vers din piesa Prometeu înlănțuit a lui Eschil: „Surâsul inumerabil al valurilor”. Argumentul alegerii acestui vers îl oferă scriitorul și traducătorul Dinu Flămând, directorul artistic al festivalului: „Fernando Pessoa, patronul perpetuu al întâlnirilor internaționale de poezie de la București, cita deseori un fragment din marele atenian Eschil: «Surâsul inumerabil al valurilor…». Considera că este cel mai frumos vers scris vreodată, poate fiindcă această mișcare neostoită a valurilor este și ritmul timpului în care se amestecă viețile noastre de clipe numărate, dar ca părți componente din viața lumii, ca un zâmbet rostogolit infinit. Orizontul zilei de azi nu e tocmai senin: noi războaie, noi calamități, noi confiscări de putere în numele celor mai brutale vanități și instincte care ignoră forța imensă a Universului. Și surâsul impersonal al timpului… Oare Antropocenul știe secretul valurilor și importanța surâsului? Lăsați să vină poeții, ca valurile, ascultați-i!”.

Avem nevoie și astăzi de poezie pentru că….?

Am să vă dau un citat din poetul meu preferat, Laurențiu-Ciprian Tudor, care spune că „Poezia este ca o transă, ca un cerc, ca un gol de aer, te scoate din realitatea ta, de multe ori sufocantă, te trece și petrece în alte universuri, și, când te întorci, îți dai seama că ai avut șansa unei primeniri, a unei suspendări și ai înșelat și timpul, și realitatea ta, dar te-ai și îmbogățit. Poezia este rotundă, plină, deplină total, fără rest. Nici noi, nici timpul nu mai avem răbdare. Viața nu mai este pe potriva noastră, noi nu mai suntem pe potriva vieții astăzi. Suntem împrăștiați pe mai multe sarcini. Locul plăcerii, al iubirii îl trecem tot timpul la final cu gândul că acela care mă iubește o să înțeleagă, dragostea o să înțeleagă, poezia o să înțeleagă. De ce să nu fie ele întâi și, în momentul în care le-ai dedicat timp, să fie rotunde, depline, perfecte. Să nu uităm că perfect nu înseamnă infinit, mai ales în situația noastră de muritori, înseamnă rotund, deplin, total atunci”. Așa cred că trebuie să fie în relațiile cu cei de lângă noi, mai ales cu cei pe care îi iubim, cu arta, cu muzica, cu poezia…

Un îndemn pentru cei care nu au tangențe cu universul poeziei și nu știu ce pot găsi atractiv în cadrul acestui Festival?

În ziua de astăzi, arta refuză categoric – şi arta plastică şi poezia – refuză frumosul. Nu se poate să trăieşti într-o lume creată numai din monstruozităţi, din scârboşenie şi din urât şi din cruzime”, mărturisește minunata Nora Iuga, invitată de onoare în cadrul Târgului Național al Cărții de Poezie, ediția a XI-a, și Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), a XII-a ediție. „Sunt poetă, sau cel puțin așa sunt percepută, deși am scris tot atâtea cărți de proză cu care am avut și mai mare succes decât cu poezia, dar sunt percepută ca poet și în străfundul meu emoțional și intelectual cred că mă simt mai mult poetă. Din cauza asta și știu cum se scrie o poezie. Până la vârsta mea am învățat cum se scrie. Niciun poet adevărat nu scrie o poezie gândindu-se despre ce o să scrie. Nimeni nu poate să-ți impună să scrii o poezie despre patriarhie, despre casa Monteoru sau despre o noapte de dragoste pe malul mării. Eu simt în mine un impuls, niște trăiri și îi dau drumul și scriu acolo tot. Vibrația interioară, ea comunică sensul, fiecare găsește în orice poezie, în orice pictură, în orice mișcare de grație a unei balerine altceva, după sufletul lui. Acela e sensul, nu unul pe care ți-l propui dinainte. Artistul este o sămânță de Dumnezeu. În momentul în care ai așa-numita inspirație, hulită, negată cum este de mulți, trebuie să recunoști că ea este o tulburare. Inspirația este de fapt o excitație. E identică cu o excitație erotică, o simți în trup. Simți o furnicătură, simți că vine scrisul. Eu cred că poezia nu trebuie să se livreze așa, ca o femeie ușoară. E nevoie de puțin mister. Sunt generoasă cu tinerii care îmi trimit manuscrise. Le dau sfaturi. Nu știu de ce, pentru că uneori înțep și nu vorbesc deloc frumos cu oamenii. Cred ca acul meu e ca al albinei. Tămăduitor…”, mai spunea Nora Iuga pe care o puteți asculta citind din poezia ei luni, 11 septembrie 2022, de la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Universitare Carol I din Capitală, la deschiderea Festivalului. V-am citat dintr-un interviu pe care a avut generozitatea să mi-l dea pentru că nu cunosc un îndemn mai frumos la întâlnirea cu Poezia decât acesta.

12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.