Elvis Presley, în 12 fotografii rare
https://www.ziarulmetropolis.ro/elvis-presley-in-12-fotografii-rare/

Într-o zi de 8 ianuarie (1935) se năştea, la Tupelo, Mississippi, Elvis Presley. La vârsta de 10 ani, acesta primea în dar prima sa chitară. Instrumentul muzical i-a fost oferit viitorului cântăreţ cu scuza că bicicleta pe care şi-o dorea era prea scumpă pentru bugetul familei…

Un articol de Petre Ivan|8 ianuarie 2017

În tinereţe, viitorul star a muzicii munceste în diferite locuri pentru a-şi sprijini familia, în paralel urmând liceul şi continuând să cânte la chitară.

Sute de discuri de aur sau de platină, primite pentru cele peste un miliard (!) de discuri vândute, 14 nominalizari la premiile Grammy, dintre care trei câştigate, premiul pentru întreaga carieră, decernat la vârsta de 36 de ani sunt numai câteva dintre onorurile pe care Elvis Presley le-a primit de-a lungul scurtei sale cariere.

elvis

La premiera filmului Love Me Tender, in august, 1956

Pe 1 decembrie 1957, la filmarea unui clip publicitar

In Memphis, 1956

elvis 18 Elvis si familia sa Elvis, In Germania

Cu Nancy si Frank Sinatra

Pe 8 ianuarie 1960, la cea de-a 25-a sa aniversare, alături de viitoarea sotie, Priscilla Beaulieu

elvis 222

Cu Natalie Wood, pe 31 octombrie 1956

 

Foto: Elvis Presley – facebook.com/groups/elvisdpictures

28
/02
/14

Din cartea scrisă de soţia sa, Romola de Pulszki, aflăm că marele balerin rus s-a născut la 28 februarie 1890, la Kiev, oraşul cu patru sute de biserici, într-o familie de dansatori de origine poloneză.

01
/02
/14

 A-l reciti pe Caragiale, fie din necesitatea studiului sau din bucuria reîntâlnirii cu el, înseamnă a interpreta în spirit sau literă şi a descoperi de fiecare dată noi semnificaţii. A fost un geniu al expresiei, iar scriitura lui nu îngăduie modificări. Ziarul Metropolis vă prezintă portretul lui Caragiale, aşa cum îl arată însemnările personale sau aşa cum l-au consemnat contemporanii lui.

26
/12
/13

„Pentru ce nu încep spectacolele teatrelor la timp?“ Aceasta-i întrebarea! Care revine, obsesiv, în mintea spectatorilor. Problema e veche, iar rezolvarea, aparent imposibilă. Chiar şi jurnaliştii de la revista Teatrul s-au lovit de ea, în 1959, atunci când au încercat să găsească explicaţii pentru acest fenomen.