Experimentul Bucureşti. Terapie prin manipulare
https://www.ziarulmetropolis.ro/experimentul-bucuresti-terapie-prin-manipulare/

CRONICĂ DE FILM Câştigător în 2014 al Premiului Gopo pentru cel mai bun documentar, „Experimentul Bucureşti” este un experiment cinematografic despre un posibil experiment social imaginat pentru a atrage atenţia asupra unui experiment istoric dureros, Fenomenul Piteşti.

Un articol de Ionuţ Mareş|5 februarie 2015

Scris, filmat, montat, regizat şi produs independent de Tom Wilson, jurnalist şi cineast britanic stabilit de mai mulţi ani în România, „Experimentul Bucureşti” are insolenţa conceptuală a unui debut dezinhibat, pornit de la curiozitatea unui străin faţă de un fenomen teribil din trecutul recent al României.

O obrăznicie dublată de o inteligenţă alertă care încearcă să chestioneze receptarea unui fapt real tragic, folosindu-se de mijloacele pe care cinemaul le pune la dispoziţie pentru a atrage spectatorul în capcană, pentru a-l manipula astfel încât acesta să devină deopotrivă mai vulnerabil şi mai deschis atunci când este confruntat cu şocul evenimentelor relatate la final – câteva din ororile din închisoarea de la Piteşti petrecute la sfârşitul anilor `40 şi începutul anilor `50.

Este un pariu doar parţial câştigat, deşi rămâne antrenant. Wilson împrumută tehnicile unui mockumentary, fără a-şi lăsa însă filmul să fie acaparat complet de acest gen zglobiu, care necesită complicitatea deplină a spectatorului.

Odată ce acceptă convenţia, publicul nu mai este nevoit să caute adevărul. El găseşte satisfacţie în a identifica strategiile prin care autorul încearcă să-şi facă povestea credibilă în limitele ficţiunii sale cu aspect de realitate, care amestecă personaje autentice cu unele ale căror biografii sunt parţial sau total inventate.

Experimentul social livrat de Wilson ocupă aproape întreg filmul – premisa este că, ştiind că va veni Revoluţia în 1989, Securitatea ar fi pregătit, în laboratoare secrete şi prin tehnici de inginerie psihologică inovatoare, anumiţi oameni pentru ca aceştia să-şi însuşească ideile capitalisme ce urmau să se impună, scăpând de cele comuniste.

Este o explicaţie fantezistă, dar ludică, la aparentul mister prin care, după căderea comunismului, câţiva „iniţiaţi” au ştiut să se îmbogăţească rapid, în timp ce restul oamenilor şi-au pierdut reperele şi iluziile.

Filmul demarează în două direcţii. Una este cea a presupusei investigaţii asupra respectivului plan secret, prin intervievarea inclusiv a unor personalităţi care îşi joacă propriile roluri (printre care inventatorul Justin Capră sau jurnalistul şi activistul Mircea Toma). Ideea sugerată în final de Wilson este că, asemeni Experimentului Bucureşti, necunoscut de opinia publică, Fenomenul Piteşti ar putea trece drept simplă ficţiune, într-atât de scăzut pare a fi interesul pentru înţelegerea unui act de o teroare incomparabilă.

A doua este umanizarea poveştii prin aducerea în faţă a unor personaje carismatice, o tehnică des întâlnită la autorii de documentare. Însă „actorii” propuşi de Wilson îşi intră bine în rol, astfel că graniţa dintre realitate şi ficţiune se şterge, favorizând instalarea confuziei în rândul publicului.

Este chestionabilă, totuşi, opţiunea lui Wilson de schimbare radicală a registrului la final, care, la fel ca o tăietură de montaj în spiritul avangardiştilor sovietici, are intenţia de a lovi în plex, de a şoca, oferind o asociere neaşteptată.

Fără îndoială, Wilson obţine efectele dorite: starea de disconfort ia prim-planul şi este completată de senzaţia de vinovăţie că ne-am simţit bine urmârind o poveste romantică şi distractivă, deşi barbaria pândeşte la colţ.

Ok, suntem fiinţe uşor manipulabile, însă ce urmează, ce facem cu aceste idei lansate în aer? Cum ne ajută ele să înţelegem Experimentul Piteşti sau, mai exact, felul în care este receptat? La reflecţia la astfel de întrebări nu îndeamnă suficient acest film ingenios care sugerează eşecul de a realiza un alt film.

INFO

Experimentul Bucuresti (România, 2013)

Regia: Tom Wilson

Rating: ●●●○○



04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.