„Exploziv” lent, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova
https://www.ziarulmetropolis.ro/exploziv-lent-la-teatrul-national-marin-sorescu-din-craiova/

În recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”,  în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală.  Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Naţionalul craiovean.

Un articol de Monica Andrei|2 februarie 2016

Tulburarea psihică numărul unu a societății este inadaptabilitatea emoţională, care tinde  să accentueze un conflict interior aflat între egoism (rivalitate, competiţie acerbă, agresivitate) şi umanitarism. Reechilibrarea emoţională începe prin a conştientiza faptul că a trăi într-un timp supus competiţiei incită în fiecare om rivalitatea.

În învăţământ se inovează greu. Peste tot în lume există un învăţământ informaţional. Se transmit cunoştinţe generale şi speciale. Educaţia din şcoli nu include şi aspecte revelatorii, pentru că fenomenul presupune alt tip de cunoaştere.  Învăţământul revelatoriu nu presupune un aspect miraculos sau paranormal, ci, dimpotrivă, o perfectă normalitate: formează caracterul, gândirea pozitivă, ridică pragul de toleranţă la frustrare, întăreşte echilibrul fiinţei, claritatea mentală. Nicio programă nu a introdus studiul unor metode pentru stimularea morală, deblocarea energiilor inhibate. Adică un mod de a sădi speranţe în om, de a programa mintea cu scenarii pozitive. Activare psihică prin plantarea unui sens în mijlocul non-sensului.

Din inadaptabilitatea emoţională se nasc marile conflicte interioare şi marile drame ale adolescenţilor şi ale oamenilor, în general. În situaţii de criză adolescentul apucă drogurile, alcoolul şi, în cel mai bun caz  mâncarea, care, în exces, dăunează la fel de rău sănătăţii ca și celelalte tentaţii.

Am scris toate acestea deoarece, în recenta premieră a spectacolului cu piesa “Exploziv”,  în regia lui Andrei Măjeri, de la Teatrul Naţional “Marin Sorescu”  Craiova, acţiunea se petrece în mare parte într-o şcoală.  Proiectul spectacolului este câştigător al ediţiei a V-a a concursului de proiecte regizoral-scenografice, organizat în 2015 de Teatrul Naţional “Marin Sorescu” Craiova.

Piesa este scrisă de Elise Wilk, o tânără dramaturg, cu ambiţia măreaţă şi nefondată,â de a “reinterpreta” modern “Bacantele”, după cum scrie în caietul program al spectacolului, ca o legătură cu ce se întâmplă în şcolile româneşti. În realitate, piesa lui Euripide nu are nicio legătură cu subiectul celei scrise de autoarea amintită.

Gândind altfel, spectacolul poate avea succes la un anume segment de public. Este adevărat că unii vin la teatru şi vor să vadă pe scenă “spectacolul” lor de acasă, de la şcoală sau de la serviciu, iar alţii aşteaptă să fie contrazişi. În primul caz, succesul este garantat, iar, în al doilea, nu. Piesa scrisă de Elise Wilk e un text slab care reflectă superficial problemele adolescenţilor români şi mai ales de la şcoală.

unspecifiedDenis (Cătălin Miculeasa) este băiatul fatal şi agresiv cu părul verde, cu pantaloni în carouri şi ghete pestriţe. E îndrăgostit de psihologul şcolii (Nataşa Raab), iar după el sunt înnebunite toate fetele. Numele lui cu inimioare şi alte poze este scris şi în toaleta şcolii. Toate scenele se derulează în jurul lui. Finalul piesei anunță sinuciderea fiului psihologului şcolii.

Nişte dulapuri devin pe rând toaleta şcolii, clasa elevilor, vestiarele, sala de sport, cabinetul psihologului. Spectacolul este salvat prin soluţia regizorului Andrei Măjeri şi a scenografei Alexandra Panaite. Cei doi se corelează în idei și fac un spectacol  cât de cât pentru scenă.

Tinerii actori  din spectacol ce interpretează elevii şi profesorul (Marian Politic, Raluca Păun, Romaniţa Ionescu, Ioana Manciu, Monica Ardeleanu, Alex Calangiu, Ştefan Cepoi, Cătălin Miculeasa, Andrei Ştefănescu) s-au “aşezat” bine în roluri, păstrându-şi spontaneietatea şi farmecul scenic.

În rolul psihologului, marea actriţă Nataşa Raab joacă inspirat, deși nu este un rol pentru nivelul ei. Sperăm ca în viitor să o vedem distribuită şi în alte roluri pe măsura talentului său, la teatrul amintit.
FOTO: Bogdan Dănescu, Dragoș Mălăescu

14
/02
/24

Celebrul musical FAMILIA ADDAMS semnat de Răzvan Mazilu la Teatrul EXCELSIOR din București va avea două reprezentații în exclusivitate la Craiova. Evenimentele sunt programate marți, 27 martie și miercuri, 28 martie 2024 de la ora 19:00 și vor avea loc în Sala “Amza Pellea” a Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

14
/02
/24

În data de 2 martie la Timișoara (Filarmonica Banatul Timișoara – Sala Capitol), 14-16 martie la București (Centrul Naţional de Artă “Tinerimea Română”), 23-24 martie la Cluj-Napoca (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”) și pe 5 aprilie la Iași (Sala Eduard Caudella, Casa Alecu Balș), vor avea loc audiții pentru admiterea celor mai talentați tineri muzicieni în Orchestrele Naționale de Tineret ale României, la care sunt invitaţi atât actuali membri ai ansamblurilor, cât şi aspiranţii la acest statut, scopul acestor audiţii fiind reconfigurarea acestor orchestre.

14
/02
/24

Institutul Cultural Român și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează, în perioada 18 februarie – 3 martie 2024, expoziția „Masa tăcerii”, proiect ce aduce în fața publicului bucureștean lucrări ale artiștilor care au câștigat Premiul Național „Constantin Brâncuși”, oferit anual de Institutul Cultural Român.

13
/02
/24

CRONICĂ DE FILM “Zona de interes” (2023), de Jonathan Glazer, este un film aproape conceptual, a cărui forţă e dată de contrastul dintre ce vedem în prim-plan, de o parte, şi ce se întâmplă în plan îndepărtat şi ce auzim pe coloana sonoră, de cealaltă parte.

12
/02
/24

Actorul Matei Arvunescu percepe vulnerabilitatea ca pe o lecție de actorie, îl citează pe marele Gabo, încercând să explice cum viața ar putea avea un sens și crede că „revoluție“ e un cuvânt cu mare greutate. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.

12
/02
/24

Acolo unde nu mai e trafic, doar o plajă pustie și posibilitatea unui nou început, iubirea poate completa peisajul unei eternități liniștite. „Băieții buni ajung în Rai”, al treilea lungmetraj al regizorului Radu Potcoavă, propune publicului la cinema, din 22 martie, o întâlnire cu o poveste inedită și o scurtă pauză pentru a uita de grijile vieții cotidiene.