Festivalul Internaţional de Film de la Salonic îl va omagia pe Cristian Mungiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-international-de-film-de-la-salonic-il-va-omagia-pe-cristian-mungiu/

Cristian Mungiu va fi omagiat la Festivalul Internaţional de Film de la Salonic (2 – 11 noiembrie), în cadrul evenimentului urmând să fie proiectate filmele cineastului român, de la scurtmetrajul „Mâna lui Paulista” până la cel mai nou lungmetraj al acestuia, „După dealuri”, dublu premiat la Cannes.   Tributul adus lui Cristian Mungiu face parte […]

Un articol de |8 octombrie 2012

Cristian Mungiu va fi omagiat la Festivalul Internaţional de Film de la Salonic (2 – 11 noiembrie), în cadrul evenimentului urmând să fie proiectate filmele cineastului român, de la scurtmetrajul „Mâna lui Paulista” până la cel mai nou lungmetraj al acestuia, „După dealuri”, dublu premiat la Cannes.
 
Tributul adus lui Cristian Mungiu face parte din secţiunea „Balkan Survey” a evenimentului de la Salonic, Grecia, potrivit site-ului festivalului. Programul include prezentarea filmografiei complete a cineastului, dar şi lansarea unei cărţi cu eseuri şi cronici referitoare la filmele realizate de Mungiu.

Astfel, în programul-tribut vor rula scurtmetrajele „Mariana” (1997, 16′), „Mâna lui Paulista” (1998, 15′), „Nici o întâmplare” (1999, 17′), „Zapping” (2000, 15′), „Corul pompierilor” (2000, 30′), „Turkey Girl” 2005, 20′) şi lungmetrajele „Occident” (2002), „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007), „Amintiri din Epoca de Aur” (2009) şi „După dealuri” (2012).

„Scurtmetrajele lui Mungiu, începând cu «Mariana», în 1997, sunt o mostră fascinantă a operei sale. Sunt diferite de lungmetrajele pe care le-a realizat ulterior. În aceste prime eforturi de a regiza, Mungiu îşi arată o latură mai înclinată spre umor; de asemenea, există un grad de suprarealism în aceste filme”, se arată pe site-ul Festivalului de la Salonic.

„Elementele de bază din cinematografia sa naturalistă şi antropocentrică pot fi găsite în scurtmetrajele sale, dar regizorul pare să-şi fi solidificat ideile şi stilul, după primul său lungmetraj, «Occident». Filmele sale nu arată implicare emoţională,dar stârnesc reacţii puternice. Acestea au în centru micile poveşti ale unor oameni comuni, care se reflectă în societatea din jurul lor. Mungiu nu îi judecă, dar explorează decizii şi acţiuni, lucruri care, în universul filmelor sale, sunt singurul răspuns pe care cineva poate să îl dea loviturilor vieţii ce provin din forme corupte de autoritate”, mai scriu reprezentanţii Festivalului de Film de la Salonic.

Premiat pentru scenariu şi pentru interpretare – Cosmina Stratan şi Cristina Flutur – la Festivalul de Film de la Cannes, „După dealuri”, cel mai recent lungmetraj al lui Mungiu, numit de reprezentanţii Festivalului de la Salonic „o capodoperă”, este scris şi regizat de cineast şi inspirat de romanele non-ficţionale ale Tatianei Niculescu Bran.

„După dealuri”, care este şi propunerea României la Oscar, la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină”, spune povestea a două fete care au crescut împreună şi care se reîntâlnesc după câţiva ani de despărţire. Alina se întoarce din Germania să o ia cu ea pe Voichiţa, prietena ei din copilărie faţă de care se simte încă foarte ataşată. Voichiţa şi-a găsit însă calea în credinţă, iar maicile printre care trăieşte la mănăstire ţin locul familiei pe care nu a avut-o niciodată. Alina luptă cu toate puterile să recâştige afecţiunea Voichiţei, făcându-i pe cei din jur să se întrebe de unde vine forţa care o animă.

În 2007, filmul lui Cristian Mungiu „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, premiat cu Palme d’Or la Cannes, a reprezentat propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film străin.

Programul „Balkan Survey” de la Salonic este completat de o serie de filme din această regiune, printre care se numără şi producţiile româneşti „30-40-50”, de Iulia Rugina, Eva Pervolovici & Stanca Radu, „Chefu'”, de Adrian Sitaru şi „Toată lumea din familia noastră”, de Radu Jude.

 

Sursa: Mediafax

14
/02
/24

Celebrul musical FAMILIA ADDAMS semnat de Răzvan Mazilu la Teatrul EXCELSIOR din București va avea două reprezentații în exclusivitate la Craiova. Evenimentele sunt programate marți, 27 martie și miercuri, 28 martie 2024 de la ora 19:00 și vor avea loc în Sala “Amza Pellea” a Teatrului Național “Marin Sorescu” din Craiova.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

14
/02
/24

În data de 2 martie la Timișoara (Filarmonica Banatul Timișoara – Sala Capitol), 14-16 martie la București (Centrul Naţional de Artă “Tinerimea Română”), 23-24 martie la Cluj-Napoca (Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”) și pe 5 aprilie la Iași (Sala Eduard Caudella, Casa Alecu Balș), vor avea loc audiții pentru admiterea celor mai talentați tineri muzicieni în Orchestrele Naționale de Tineret ale României, la care sunt invitaţi atât actuali membri ai ansamblurilor, cât şi aspiranţii la acest statut, scopul acestor audiţii fiind reconfigurarea acestor orchestre.

14
/02
/24

Institutul Cultural Român și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu organizează, în perioada 18 februarie – 3 martie 2024, expoziția „Masa tăcerii”, proiect ce aduce în fața publicului bucureștean lucrări ale artiștilor care au câștigat Premiul Național „Constantin Brâncuși”, oferit anual de Institutul Cultural Român.

13
/02
/24

CRONICĂ DE FILM “Zona de interes” (2023), de Jonathan Glazer, este un film aproape conceptual, a cărui forţă e dată de contrastul dintre ce vedem în prim-plan, de o parte, şi ce se întâmplă în plan îndepărtat şi ce auzim pe coloana sonoră, de cealaltă parte.

12
/02
/24

Actorul Matei Arvunescu percepe vulnerabilitatea ca pe o lecție de actorie, îl citează pe marele Gabo, încercând să explice cum viața ar putea avea un sens și crede că „revoluție“ e un cuvânt cu mare greutate. Totul, într-un interviu sub formă de alfabet.