Filme maghiare clasice de văzut gratuit de acasă
https://www.ziarulmetropolis.ro/filme-maghiare-clasice-de-vazut-gratuit-de-acasa/

PREVIEW Din multitudinea de oferte de filme care pot fi văzute de acasă în perioada asta de izolare, vă propunem câteva titluri clasice maghiare, puse la dispoziţie online şi gratuit, cu subtitrare în engleză, chiar de Arhiva de Film din Ungaria.

Un articol de Ionuţ Mareş|7 mai 2020

În avalanșa de site-uri și platforme care oferă filme spre vizionare acasă, gratuit sau cu plată, în izolarea determinată de pandemia de COVID-19, ceva mi-a atras atenția în mod special. E vorba de pagina de internet a Arhivei de Film din Ungaria (diponibilă aici), unde pot fi găsite la liber, cu subtitrare în limba engleză (sau, în cazul unora, şi în franceză) și în versiuni restaurate (Budapesta a lansat în ultimii an un amplu program în acest sens), câteva zeci de filme vechi – unele cunoscute, altele relativ obscure, cel puțin pentru un public străin.

Aşa că vă facem cinci recomandări – filme ale unora dintre cei mai mari cineaşti maghiari.

1.Despre „Angi Vera” (1979) nu ştiam nimic, deși în anul în care a apărut a fost la Cannes (unde a luat Premiul FIPRESCI) și regizorul îmi era cunoscut – Pál Gábor. Povestea e plasată în Ungaria anului 1948 și are în centru o tânără asistentă medicală idealistă și naivă, Vera Angi (jucată de o actriță foarte expresivă, Vera Pap), care datorită spiritului de corectitudine – într-o ședință publică denunță neregulile din spitalul său, lucru impardonabil într-o societate totalitară care se pretinde perfectă – este dusă într-un fel de tabără unde sunt formate cadre de încredere ale sistemului. Este, de fapt, un centru de reeducare pentru persoane care au creat sau ar putea crea probleme și care trebuie (re)puse pe drumul cel bun – să știe cum se fac denunțurile și autocritica.

Teribil de stimulant la Angi Vera este felul imprevizibil în care tânăra ia contact cu noua lume și cu oamenii ei, ajunși în tabără purtând fiecare o traumă, o „vină”. Regia discretă a lui Pál Gábor sugerează cu subtilitate la tot pasul că în interiorul Verei se duce o luptă permanentă între ideologia care i se inoculează la cursuri sau de către o femeie mai matură, trecută prin viață, care o ia în preajma ei și inevitabilele slăbiciuni – pare impresionată în același timp de dramele altei femei și ale unui bărbat, amândoi cu aparente înclinații spre nesupunere, și se îndrăgostește și are o relație cu unul dintre „profesorii” de îndoctrinare, care e pe deasupra și căsătorit.

Reușita filmului stă tocmai în perspectiva empatică, profund umană și deloc moralizatoare prin care Pál Gábor surprinde esența conflictului dintre avatarurile istoriei și sensibilitățile și emoțiile misterioase ale omului.

…………………..

2.„Sărmanii flăcăi” (1965), prima parte a unei trilogii construite să evoce trei momente esenţiale din istoria Ungariei, este unul dintre cele mai ambiţioase şi apreciate filme ale lui Miklós Jancsó.

Miklós Jancsó

În dicţionarul Cinema… un secol şi ceva, filmul este consemnat ca fiind povestea unui grup de ţărani din 1867 care, în pusta maghiară, este înconjurat de trupele austro-ungare. Prin tortură, anchete şi crimă, acestea vor să dea de urma conducătorului unui grup de partizani din timpul revoluţiei lui Kossuth.

Câştigător al premiului FIPRESCI la Festivalul de la Locarno, „Sărmanii flăcăi” este reprezentativ pentru stilul foarte personal al regizorului, rezumat admirabil de veteranul critic francez Michel Ciment: „Lungi planuri-secvenţă cvasirituale, o organizare circulară a spaţiului, un refuz al psihologiei şi al dialogurilor explicative, fascinaţia pentru uniforme şi pentru nuditatea feminină umilită în public, un formalism plecând de la un număr limitat de elemente şi făcând din mizanscenă însuşi subiectul filmului”.

…………………..

3.„Am devenit tot mai interesat de problema violenţei, de agresiunile şi umilinţele pe care le îndură oamenii şi împotriva cărora m-am simţit dator să protestez. Toate acestea m-au preocupat şi îngrijorat fără încetare”. Este ceea ce afirma Zoltán Fábri despre filmografia sa, începută în anii `50 şi devenită una dintre cele mai puternice din cinematografia maghiară postbelică.

Din cele cinci filme cu care Zoltán Fábri e prezent pe site-ul Arhivei Maghiare, vă recomandăm în special „20 de ore” (1965), titlul ce a confirmat reputaţia internaţională a cineastului. Un regizor care a avut un rol hotărător în desprinderea cinematografiei maghiare de schematismul perioadei staliniste.

Unul din primele filme din Ungaria care abordează critic comunismul din anii `40 şi `50, „20 de ore” are ca protagonist un tănăr jurnalist care ajunge într-un orăşel de provincie pentru a afla motivele unei crime petrecute în urmă cu câţiva ani.

„Ceea ce este nou în 20 de ore este voinţa de a respecta logica interioară a oamenilor, logica subiectivă şi asociativă, care regrupează diversele elemente ale povestirii într-un mozaic”, spunea Zoltán Fábri despre filmul său, aşa cum e consemnat în dicţionarul „Cinema… un secol şi ceva”.

4.Încă activă, Márta Mészáros (născută în 1931) este cea mai influentă cineastă din Ungaria şi una dintre cele mai importante regizoare din cinematografia europeană postbelică, premiată la numeroase festivaluri, printre care Berlin şi Cannes.

Este prima femeie din Ungaria care a obţinut o diplomă în regie. Filmele ei surprind vieţile femeilor, vorbind despre identitate, abatere de la normă, rebeliune feminină, intimitate erotică, dar şi despre perioada stalinistă.

Márta Mészáros la TIFF 2018, unde a fost invitat special

De neratat sunt cele trei titluri care formează celebra sa trilogie autobiografică. Aceasta acoperă perioada războiului, anii stalinişti postbelici şi procesele politice care au zguduit Ungaria la mijlocul anilor `50. Doar partea a doua şi partea a treia sunt însă puse la dispoziţie de Arhiva Maghiară de Film.

„Jurnal pentru copiii mei” (1984, Premiul Juriului la Cannes) se inspiră din copilăria cineastei şi din suferinţele părinţilor săi; „Jurnal pentru iubirile mele” (1987) este despre aceeaşi protagonistă, Juli, care acum are 18 ani şi vrea să devină regizoare; „Jurnal pentru mama şi tata” (1990) o urmăreşte pe Juli în trecerea de la tinereţe la maturitate, pe fondul efectelor Revoluţiei din Ungaria din 1956.

În cuvintele criticului Ela Bittencourt într-un articol din martie 2019 pentru revista Sight & Sound, în această trilogie Márta Mészáros „se dovedeşte o povestitoare şi o stilistă sigură pe ea, atentă la nuanţele politice şi psihologice”.

…………………..

5.„Colonelul Redl” (1985) este unul dintre cele mai titrate filme ale lui István Szabó, un alt regizor definitoriu pentru cinematografia maghiară, încă în activitate.

Câştigător al Premiului Juriului la Cannes şi nominalizat la categoria cel mai bun film străin la Premiile Oscar, „Colonelul Redl” este plasat în perioada când gloria Imperiului Austro-Ungar apunea şi prezintă ascensiunea şi decăderea lui Alfred Redl, un tânăr ofiţer ambiţios care urcă pe scara socială şi devine şeful Poliţiei Secrete, doar că ajunge prins în comploturi politice periculoase.

„Colonelul Redl” este „filmul unui creator ajuns la un fel de maturitate. Mizanscena sa este amplă şi precisă, ea respiră. Szabó stăpâneşte lungile secvenţe în care evoluează numeroşi actori (…). Filmul este bogat în personaje secundare, vii, precum şi în detalii precise care transmit despre Austro-Ungaria ultimilor Habsurburgi nu imaginea nostalgică şi fascinantă la modă în sfârşitul nostru de secol, ci o imagine dură, cea a unui sistem care nu se ţine în picioare decât prin rigiditatea sa” (Jean-Pierre Jeancolas, „Cinéma hongrois. 1963-1988″).

23
/09
/20

OPINIE Prea puținele recompense juste acordate la Gala Premiilor Uniunii Cineaștilor din România, ediția 2020, nu pot șterge senzația generală că un astfel de eveniment este mai puțin despre recunoașterea valorii reale, cât mai ales despre a mulțumi pe cât mai mulți, în special dintre cei apropiați de UCIN.

18
/09
/20

Cel mai nou cinematograf de tip multiplex din România a fost inaugurat de Cineplexx pe 16 septembrie la Târgu-Mureș, în prezența unui public nerăbdător să-și vadă vadă filmele preferate pe marele ecran. Locația nou deschisă reprezintă cea de-a cincea investiție făcută de companie în România într-un singur an de la intrarea pe piața locală.

17
/09
/20

A 12-a ediție KINOdiseea – Festivalul de Film pentru Publicul Tânăr are loc în București, în perioada 17 septembrie–11 octombrie 2020, și aduce pe marile ecrane din aer liber cele mai noi filme pentru copii, dar numai bune pentru o seară petrecută cu întreaga familie.

09
/09
/20

Pentru a sărbători cea de-a 5-a ediție, organizatorii festivalului Película au pregătit o călătorie cinematografică specială: 21 de producții din 8 țări din America Latină (Argentina, Brazilia, Bolivia, Chile, Columbia, Mexic, Peru și Uruguay), cărora li se alătură 2 titluri din Spania.

Pagina 1 din 27112345...102030...Ultima »