Filmele aflate în cursa pentru Oscar, o lecţie de istorie americană
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmele-aflate-in-cursa-pentru-oscar-o-lectie-de-istorie-americana/

Aproape jumătate dintre lungmetrajele aflate în cursa pentru premiul Oscar la categoria „cel mai bun film” au ca subiecte pagini decisive din istoria Statelor Unite ale Americii.   „Lincoln”, de Steven Spielberg, un film ce prezină lupta dusă de preşedintele american Abraham Lincoln pentru abolirea sclaviei, ar putea servi drept sursă de inspiraţie pentru oamenii […]

Un articol de Andrada Văsii|14 ianuarie 2013

Aproape jumătate dintre lungmetrajele aflate în cursa pentru premiul Oscar la categoria „cel mai bun film” au ca subiecte pagini decisive din istoria Statelor Unite ale Americii.

 

„Lincoln”, de Steven Spielberg, un film ce prezină lupta dusă de preşedintele american Abraham Lincoln pentru abolirea sclaviei, ar putea servi drept sursă de inspiraţie pentru oamenii politici americani,prin prisma abilităţii celebrului şef de stat de a obţine sprijinul Congresului, dincolo de graniţele partizanatului politic.

Sclavia şi Războiul Civil american reprezintă punctele centrale şi în cel mai recent film regizat de Quentin Tarantino, „Django dezlănţuit/ Django Unchained”, ce prezintă aventurile unui sclav devenit vânător de recompense, care încearcă să îşi elibereze soţia din ghearele personajului malefic interpretat de Leonardo DiCaprio.

O incursiune în istorie nu înseamnă neapărat că producătorii unui film au respectat cu fidelitate evenimentele:„Argo”, de Ben Affleck, care prezintă operaţiunea de salvare a unor diplomaţi americani, rămaşi captivi în Teheran în timpul Revoluţiei iraniene, a fost criticat pentru micile „derapaje” istorice pe care le conţine, iar CIA a criticat includerea unor scene de tortură în pelicula „Zero Dark Thirty”, regizată de Kathryn Bigelow, care reconstituie misiunea de urmărire şi de capturare a teroristului Osama ben Laden.

În cel mai recent film regizat de Spielberg, personajul Abraham Lincoln, interpretat magistral de britanicul Daniel Day-Lewis, se află doar la un pas de a apela la corupţie pentru a-i convinge pe reprezentanţii Partidului Democrat să adopte legea pentru abolirea sclaviei.

Spectatorii din afara Statelor Unite vor avea ocazia, urmărind acest film, să înveţe câteva lucruri: reprezentanţii Partidului Democrat au fost aceia care se opuneau cel mai mult abolirii sclaviei şi maşinaţiunile politice au fost acelea care au permis încheierea Războiului Civil.

După ce a lansat „Django Unchained”, Quentin Tarantino a fost nevoit să explice motivul pentru care în filmul său este folosit aproape fără încetare cuvântul „nigger” („negru”), un termen în general interzis în filmele americane. Celebrul regizor spune că pelicula sa este pertinentă din punct de vedere istoric, însă acest argument nu a reuşit să închidă gura criticilor de cinema, care reproşează totodată violenţa extremă a filmului.

Reproşurile aduse lui Ben Affleck au venit din Canada, ţară a cărei ambasadă din Teheran i-a primit pe diplomaţii americani înainte de salvarea acestora de CIA, întrucât în acest film diplomaţii canadieni sunt descrişi ca fiind nişte martori binevoitori, fără a avea o implicare decisivă.

Ambasadorul canadian din epocă, Ken Taylor, a pus punctul pe „i” într-un interviu recent: „Filmul este amuzant, interesant, pertinent şi oportun. Dar, ştiţi, Canada nu a fost doar un spectator la acele evenimente. CIA a fost un partener secundar”.

Kathryn Bigelow a atras la rândul ei furia directorilor de la CIA şi a mai multor reprezentanţi ai Congresului americani, care consideră că anumite scene din „Zero Dark Thirty” îi fac pe spectatori să creadă că tortura a avut un rol determinant în obţinerea informaţiilor care au permis capturarea teroristului Osama ben Laden.

Un grup care militează pentru apărarea drepturilor civile, Center for Constitutional Rights, a deplâns joi nominalizarea peliculei „Zero Dark Thirty” la Oscarul pentru cel mai bun film. Grupul s-a declarat „profund dezamăgit văzând că Hollywoodul pare dispus să acorde cel mai prestigios trofeu al său unui film care glorifică una dintre cele mai sumbre perioade din istoria naţiunii” lui.

„Ar trebui să fie un moment de ruşine şi de luare a angajamentului că ororile descrise în film nu vor mai fi niciodată comise. Sperăm că membrii Academiei de film americane (asociaţia care decernează premiile Oscar, n.r.) vor decide în consecinţă şi nu îşi vor acorda voturile acestui film”, au declarat reprezentanţii acestui grup.

 

Sursa: Mediafax

25
/08
/16

Unul dintre evenimentele cu tradiție organizate de Primăria Municipiului București prin ARCUB, dă întâlnire fanilor muzicii clasice într-o nouă locație, și într-o nouă perioadă. După ce, timp de zece ani, Bucharest Music Film Festival a umplut Piața George Enescu cu sute de artiști și mii de spectatori, anul acesta, festivalul muzicii clasice se aude, între 9 și 18 septembrie, în Piața Universității.

25
/08
/16

În vreme ce guvernul român se gândeşte cum să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite la grădiniţă minorii ai căror părinţi au venituri mici, italienii sunt gata să le acorde o susţinere generoasă adolescenţilor. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.

25
/08
/16

"Fac parte dintr-o generatie de actori care a umplut memoria românilor. Memorie care acum nu mai are memorie pentru noi. Mi-am iubit profesia, am stimat-o. În fiecare film laşi câte ceva din tine. Cred că fiecare om se termina aşa, dându-şi sufletul pentru fiecare lucru pe care l-a făcut." – Sebastian Papaiani. Îndrăgitul actor împlineşte, astăzi, 80 de ani!

24
/08
/16

Filmul lui Cristian Mungiu "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile", câștigătorul premiului Palme d'Or în 2007, ocupă, în opinia criticilor consultați de BBC Culture, locul al 15-lea, într-un sondaj al celor mai bune 100 de filme ale acestui secol. Pe primele trei locuri s-au clasat: "Mulholland Drive" - David Lynch, "In the Mood for Love" - Wong Kar-wai şi "There Will Be Blood" - Paul Thomas Anderson.

24
/08
/16

Într-o vreme în care cinematografele și mai ales vizionările la „video” propuneau în special filme cu actori care fie rupeau norma la frumusețe sau rupeau adversarii în bătaie, m-am trezit ridicat de pe scaun de un domn, nici înalt, nici frumos – conform standardelor clasice, nici pletos, nici musculos. Revedeam filmul „Operațiunea monstrul” (scenariul: Titus Popovici / regia: Manole Marcus) și o seară de luni stătea să se sfârșească în brațele unei dimineți de marți, iar eu brusc vroiam să fiu Corneliu (Marin Moraru). Să pot explica, fumând fie și un cocean de porumb, cum am ales lingurița și am lansat milimetric în buza stufului de unde am recuperat monstrul într-o încleștare în care îi simțeam forța lui colosală.

23
/08
/16

Compozitorul și organistul german din perioada barocă, Johann Sebastian Bach, este unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Familia și muzica au fost universul vieții lui.

23
/08
/16

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.

23
/08
/16

Cinematografia românească va fi prezentă în perioada 1-3 septembrie la Roma, în celebrul parc Villa Borghese, cu proiecții de filme în premieră, în cadrul ultimei etape a Romania Film Festival ediția 2016.

23
/08
/16

“Ritmul în care trăim, configuraţia fiecărei zile (din care răgazurile, perioadele de otium fertil sunt, practic, evacuate) reduc până la o limită îngrijorătoare timpul rezervat altădată lecturii.” – Andrei Pleşu. Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu - reper al vieţii publice şi academice româneşti - împlineşte, astăzi, 68 de ani.

22
/08
/16

Viaţa publică, destul de firavă în sec. al XVII-lea, se desfăşura mai ales în cafenele. Cea dintâi atestată documentar a fost a lui Kara Hamie, în 1667, pe un loc învecinat cu biserica Doamnei de azi. În vremea lui Constantin Brâncoveanu, pe Calea Şerban Vodă (podul Beilicului) se înşirau destule cafenele, toate la dispoziţia mai cu seamă a turcilor.