Florin Estefan, directorul Operei din Cluj: ”72% din public sunt tineri, iar gradul de ocupare este de 98%”
https://www.ziarulmetropolis.ro/florin-estefan-directorul-operei-din-cluj-72-din-public-sunt-tineri-iar-gradul-de-ocupare-este-de-98/

Se spune că opera este acea artă în care personajele, în loc să moară repede după ce sunt înjunghiate, mai cântă jumătate de oră din toţi bojocii. Și totuşi opera este un fenomen mondial, activ şi la noi – nu doar în Bucureşti. Și nu doar pentru cei de vârsta a doua++. Vă surprinde? Interviul de mai jos o va demonstra.

Un articol de Cristina Enescu|13 Iunie 2017

Prima operă înființată în România a fost cea de la Cluj, în 1919, iar inaugurarea oficială a avut loc în 1920 cu Aida lui Verdi. Clădirea a fost realizată de o companie vieneză specializată în construcția de clădiri de operă. Opera din Cluj este condusă, din 2012, de cel mai tânăr director de operă din România, el însuși un activ artist liric, baritonul Florin Estefan, de la care am vrut să aflu ce face una din operele importante din România, departe de buricul târgului bucureștean, ce relație are cu publicul (și mai ales cu cel tânăr), și ce tratament eficient recomandă celor care suferă (încă) de alergie la operă.

Cum ați ajuns directorul primei Opere înființate în România și totodată cel mai tânăr director de operă de la noi?

Am văzut că am dorința și vocația de a face lucrurile să meargă. Iar faptul că am avut rezultate bune a fost încurajator. Eu am început să fac tot felul de proiecte și organizări de concerte și evenimente la Oradea prin 2005. Era foarte greu, dar terminam proiectul și a doua zi deja mă gândeam la următorul, deși mă și întrebam de ce îmi bat capul, era extrem de greu și deseori aduceam și bani de acasă. Răspunsul e că am prins microbul și nu pot să nu mă mai gândesc la perspectiva de a face proiecte.

Nu am visat niciodată că o să ajung director la prima operă înființată în România, cea din Cluj. Însă în 2012 s-a pus problema unui nou director, iar în cursă se înscrisese și colegul meu Marius Vlad Budoiu, așa că m-am retras pentru că el era mult mai potrivit decât mine. Marius însă s-a retras ulterior, iar atunci m-am implicat pentru că am crezut că pot face ceva bun. Planul meu era să îi fac curioși pe oameni să vină mai mult la operă, să atrag în special tineri, să creez o imagine mai prietenoasă a Operei chiar și pentru copii, pentru că tinerii și copii sunt viitorul, fără ei, peste 20 de ani nu o să mai avem public.

Și ați reușit?

Da. 72% din publicul Operei din Cluj sunt tineri, iar gradul de ocupare al sălii este de 98% la toate spectacolele. Când am programat spectacolul de ”Trubadurul” din această seară nu am avut habar că este chiar în seara deschiderii TIFF-ului – și totuși vom avea sala plină.

Ce sens are spectacolul de operă în secolul XXI, când pentru atenția publicului se bat intens o mulțime de ientertaineri (mall-uri, cinematografe, etc)?

Opera nu mai este astăzi ce a fost odinioară, e clar. Este doar unul dintre multe alte evenimente. Cred însă din suflet că opera este un mijloc de a evada din cotidian, de a te transpune din lumea asta zilnică în alte lumi, cu ajutorul muzicii pe viu. Față de alte tipuri de divertisment, opera are avantajul faptului că se cântă live, se transmite o emoție care nu e creată artificial, prin zeci de duble și procesare, ca la filme. Aici totul e adevărat și viu.

În copilărie nu am primit o educație muzicală, însă a fost ca o convertire la un nou cult în momentul în care am ascultat o înregistrare cu Traviata și i-a citit libretul. Dintr-o dată, percepția mea că ăia urlă și nimeni nu înțelege nimic din ce se întâmplă acolo s-a schimbat. Am văzut un film cântat, și mai mult decât într-un film, muzica te ajută și mai mult să trăiești acele stări. Vă spun asta și din experiența mea managerială, am ieșit cu opera în stradă: din miile de spectatori care au văzut, în stradă, spectacole de operă, au văzut că se titrează și înțeleg povestea, majoritatea au fost câștigați ulterior pentru spectacolele din Operă. Nu cred că sunt naiv când spun că, odată ce omul vine și vede un spectacol adevărat, simte o emoție reală, live, și înțelege povestea, eventual apoi îi vine cheful să citească mai mult despre acea operă, nu se poate să nu mai vină a doua oară.

Chiar și omul tânăr.

Cu atât mai mult acela!

Tocmai de aceea mi se pare un avantaj faptul că sunteți apropiat ca vârstă de publicul tânăr. Destui oameni de operă se pare că pierd contactul cu publicul în general, și în special cu cei tineri.

Ușa mea e mereu deschisă tuturor, iar abordarea mea asemenea. Uitați, am făcut noul logo al Operei (LOGO), despre care inițial lumea nu a înțeles ce înseamnă. O grămadă de proiecte le-am făcut cu ajutorul prietenilor, al voluntarilor, oameni care s-au oferit să ajute Opera sau măcar ideea de a ajuta pe cineva care vrea să facă ceva. Compania Heraldis cu care am făcut logo-ul au venit la mine, nu eu la ei, au citit un articol cu mine din presă în care spuneam că vreau să fac o re-branduire a Operei și alte lucruri care de regulă nu se fac într-o instituție publică. Le-am spus că motto-ul proiectului meu de la operă este să trezesc curiozități. Imaginea instituției, logo-ul, trebuie să îl facă curios pe privitor.

Logo-ul arată ceea ce văd eu de pe scenă. Este curbura balcoanelor și a lojelor, cum mă uit din sală. Îmi doresc să duc publicul mai aproape de ceea ce simțim noi pe scenă. Multă lume mă știe în primul rând ca bariton. Pentru mine nu există suferință mai mare decât atunci când lucrez enorm să creez și performez într-un rol, ca de exemplu acum pentru premiera Rigoletto (rol în care debutez) din 7 noiembrie, visez ani de zile să fac un rol, iar apoi, când se ridică cortina, să văd sala jumătate plină… E o dezamăgire care îți dă senzația că munca ta e în van. Deci managerul Florin Estefan îl înțelege foarte bine pe artistul liric și vrea să îi pună în valoare munca. Noi trăim pentru acele momente, acel feedback din partea publicului, acea emoție pe care noi o dăm și apoi o primim înapoi din partea sufletele celor din public, acest schimb de energie. Ăsta e microbul care ne face să mergem înainte!

Ar fi posibilă și utilă în România abordarea trendului internațional al montării de opere moderne? Cu atât mai mult cu cât opera a fost secole bune un produs al preocupărilor respectivelor epoci.

Aici e o problemă. Eu sunt tânăr și poate ar trebui să fiu mai deschis, însă sunt destul de conservator. Opera de secol modern … mă atrage da și nu, depinde.

De ce nu?

Probabil o să se supere niște colegi de-ai mei compozitori, deși am mai spus-o… Nu înțeleg unde s-a produs scurt-circuitul acela de nu se mai scrie muzică frumoasă. Nu pot să înțeleg care e satisfacția unor compozitori în a scrie muzică fără o linie melodică, fără fraze frumoase… Iar legat de regie, eu unul vreau să văd Traviata acolo unde a fost ea gândită. Nu vreau să o văd în 2017 pentru că văd pe stradă destul din 2017, sau să mă gândesc oare ce a vrut să spună regizorul…. Îi iubesc pe regizorii care folosesc toate mijloacele moderne posibile, din 2017 (deși noi încă nu le avem pe toate….), deci o abordare de 2017 dar în contextul acela. Oamenii care vin la operă cred că vor să evadeze din cotidian în lumea aceea, la care au mai greu acces. Vreau să văd povestea lui Dumas și a lui Verdi.

Pentru Evgheni Oneghin, în care ați și jucat, s-a făcut un trailer în stilul celor pentru filme, o practică mai rară la opera din România.

Se face mult pe afară, s-a făcut și la Rigoletto la ONB, un spectacol foarte frumos, chit că mutat în America din perioada prohibiției – dar un spectacol curat, frumos.

Este important ca mijloacele de promovare a operei să se adapteze la genul de promovare și comunicare cu care rezonează publicul multimedia?

Clar, de exemplu Facebook e extrem de important. Când am preluat directoratul Operei aveam vreo 7.000 de like-uri, acum avem aproape 20.000, fără nicio sponsorizare. Sau, de vreo două luni, am lansat o emisiune live, online, numită ”Opera Talk-Show”, produsă de noi, în fiecare a treia marți din lună. Prima a fost cu Tiberiu Soare, o discuție despre de ce să (nu) mergem la operă și despre Don Carlos care s-a jucat în perioada aceea, apoi a doua ediție a fost o discuție despre balet, coregrafia de operă și multe altele cu Lorca Massine, coregraful de la Zorba, chiar înaintea premierei, iar acum urmează pe 20 iunie o emisiune cu maestrul Emil Maxim despre corul de operă. De asemenea, am încercat să facem toate trailer-ele operelor în stil cinematografic. Toate astea cu o echipă formată din studenți la facultatea de televiziune, care astfel capătă experiență dar și ajută de asemenea și imaginii Operei.

Visez să avem în Operă o echipă specializată în tehnici multimedia, de exemplu pentru interviuri cu artiști din operă, pentru a oamenii să înțeleagă mai bine ce simte omul de pe scenă. La un moment dat sper să ne permitem să avem și parteneri care să susțină aceste activități, vreau să arăt oamenilor ca facem lucruri interesante. De fapt, în toamnă avem promisiune de o sponsorizare cu care vom cumpăra echipamentele video necesare pentru Operă.

Ce alte planuri cincinale aveți?

Of, nu prea am planuri mari, prin mărirea salariilor nu au mai rămas bani pentru producții noi, momentan nu știu ce vom face în a doua parte a anului… Dar pot să spun că vom încheia stagiunea cu deja tradiționalele spectacole în aer liber, ”Opera Aperta”, pe 1 și 2 iulie vom prezenta Travita și Zorba Grecul în Piața Unirii. Apoi vom redeschide stagiunea pe 3 septembrie, practic e al treilea an în care ieșim în fața Operei cu ceea ce eu numesc un ”concert aperitiv”, adică prezentăm câte un număr din fiecare montare programată în stagiunea următoare. Va urma nu o premieră la început de stagiune, ci un spectacol vocal-simfonic inedit, o primă audiție națională, o lucrare de Carl Jenkins, ”The Armed Man”, în care pe lângă soliști, corul mare și corul de copii al Operei vom avea si Corul Cardiff lângă noi, care au cântat în primă audiție mondială această lucrare. Ei vin pe banii lor să cânte cu noi la Cluj… E o lucrare împotriva atrocităților războiului, pe care BBC Cardiff au transformat-o într-un film. Muzica e extraordinar de faină! După care ne vom pregăti (sper că rectificarea bugetară ne-o va permite) pentru premiera din decembrie a ”Damei de pică” în regia și scenografia lui Cătălin Ionescu Arbore.

E vară, imaginați-vă că sunteți la o terasă cu prieteni neduși-la-operă, la o bere. Le vorbiți despre operă și încercați să le stârniți curiozitatea. Pe scurt, câteva personaje din repertoriul operei care vă inspiră și un compozitor preferat cu care credeți că i-ați face curioși.

Un personaj pe care sigur l-aș menționa ar fi Werther (operă de Jules Massenet bazată pe celebrul roman omonim al lui Goethe dar și pe biografia acestuiaCristina Enescu). Nu cred că este tânăr, sau chiar om, care să nu fi avut vreo pasiune în genul lui Werther și să își fi pus măcar o dată problema ca el!.. Acel personaj e în fiecare dintre noi, tocmai de aceea a fost prima mea punere în scenă după ce am preluat Opera. Sau Zorba, care e despre bucuria de a trăi – ok, vine năpasta, dar noi mergem înainte, cu bucurie, cu un dans care e o filozofie a mișcării și a trăirii!

Iar printre personajele feminine, ce pasiuni aveți?

Eu m-am convertit la operă ascultând Traviata. Deci Violetta Valery. Toți o văd ca o prostituată care și-a meritat soarta, dar nu e așa! Dincolo de aparențe este atât de altruistă, se duce să trăiască la țară cu Alfredo și plătește tot cu ultimii bani, Alfredo era cu capul în altă lume…. Apoi, bolnavă fiind, își trimite ultimii bani la săraci… Deci ai ce spune despre ea!

Cel mai entuziasmant compozitor, cu care novicii pot începe să guste opera?

Eu îl iubesc mult pe Verdi. Când am început să cânt plângeam că nu sunt tenor, mi-era o ciudă! Acum îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat cu ce să pot cânta Verdi! Aici mă regăsesc și pe el îl recomand. De asemenea, pot să spun sincer că am făcut aici un foarte bun Evgheni Oneghin pe care de asemenea îl recomand pentru deschiderea apetitului. Am o coardă sensibilă și legat de compozitorii ruși.

Dacă ați da un tratament de început cu operă, ceva care să nu doară prea tare?…

Zic să începeți cu Traviata, cum spuneam, sunt convins că cu opera asta mulți se pot converti la operă. Dacă vrei balet hai la Zorba sau Lacul Lebedelor Sunt rețete care dau rezultate imediat.

”Opera Talk Show” este o emisiune produsă lunar de către Opera din Cluj și transmisă online. Prima ediție, al cărei invitat a fost celebrul dirijor Tiberiu Soare, o puteți urmări aici.

Mai multe informații despre spectacolele și proiectele Operei Naționale din Cluj găsiți aici și pe profilul de YouTube al Operei.

Povestea logo-ului Operei din Cluj, aici.

25
/11
/18

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi ne propune expoziția „Războiul hărților”, dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri. Expoziția prezintă hărți etnografice realizate în prima parte a secolului XX, hărți care au fost utilizate atât în presă pentru promovarea poziției guvernului român privind Conferința de Pace de la Paris, cât și de către delegațiile naționale care au participat la aceasta.

25
/11
/18

Muzeul Naţional de Artă al României prin Secţia de Artă Orientală vă invită miercuri 28 noiembrie, ora 17, în sălile Kretzulescu, la deschiderea expoziţiei de artă japoneză consacrată gravurilor-stîlp cunoscute sub numele „hashira-e”, prezentate publicului în premieră: „Imagini ale lumii trecătoare, hashira-e. Gravuri-stîlp japoneze din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României”.

22
/11
/18

O gură de aer proaspăt. Îndrăzneală. Indignare trăită. Libertate. Un mesaj clar: Inchiziția să stea acasă! Așa se vede colonia artistică Baraka, grupare care, sâmbătă, se deschide din nou Timișoarei. 24 noiembrie, ora 17,00, în spatele curții Facultății de Arte, lângă Memorialul Revoluției, se oferă privitorului situații și spații noi. Eveniment recomandat persoanelor care au împlinit 18 ani.

16
/11
/18

Asociația CONIL în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Proedus și CIRCUL Metropolitan București organizează un amplu proiect cultural artistic dedicat centenarului Marii Uniri - ROMÂNIA COPIILOR, o ediție specială a CONIL Fest, Festivalul Integrării.

15
/11
/18

Garden of Unsettled Memories- expoziție personală Pavel Grosu. Galeria Sector 1  încheie seria expozițiilor personale ale artiștilor clujeni pe care i-a expus începând de la inaugurarea sa, din 2017, cu o expoziție de pictură semnată Pavel Grosu. Expoziția va fi vernisată pe 22 noiembrie, la ora 18:30 și va putea fi vizitată în perioada 23 noiembrie 2018 - 19 ianuarie 2019.

13
/11
/18

Spider-Man, Hulk, Doctor Strange, Fantastic Four, Iron Man, Daredevil, Thor şi X-Men. Toate acestea sunt personaje fantastice create de scriitorul şi editorul Stan Lee, în colaborare  cu mai mulţi artişti, precum Jack Kirby şi Steve Ditkode. Stan Lee s-a stins din viață luni dimineaţă, la Los Angeles, la vârsta de 95 de ani.

12
/11
/18

Regina Maria, figură centrală în eforturile de război ale României din timpul primei conflagrații mondiale, a fost prezentată publicului britanic într-o serie de intervenții ample ale istoricului și realizatoarei TV Tessa Dunlop, în cadrul unor emisiuni de mare audiență ale posturilor de televiziune și radio BBC One (BBC Breakfast), BBC Radio 4 (Woman's Hour), Channel 5 (5 News) și în varianta online a revistei History Today.

31
/10
/18

În perioada 29 octombrie - 13 noiembrie se desfășoară, în București și în alte 5 orașe din țară, proiectul „Mă vezi? 1918 într-o altă lumină”, în cadrul căruia vor fi iluminate arhitectural 10 clădiri a căror istorie este strâns legată de momentul Marii Uniri și de ultimii o sută de ani. Proiectul, cofinanțat de Ministerul Culturii și Integrării, se derulează în Capitală și în Iași, Constanța, Sighet, Arad și Alba Iulia.

Page 1 of 4412345...102030...Last »