FNT 2013 a ajuns la final
https://www.ziarulmetropolis.ro/fnt-2013-a-ajuns-la-final/

Aseară, în cadrul ceremoniei de închidere a celei de-a 23-a ediţii a FNT 2013, Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru a acordat Premiul “Teatrul de mâine” spectacolului Un tramvai numit Dorinţă de Tennessee Williams.

Un articol de Andrada Văsii|4 noiembrie 2013

Aseară, în cadrul ceremoniei de închidere a celei de-a 23-a ediţii a FNT 2013, Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru a acordat Premiul „Teatrul de mâine” spectacolului „Un tramvai numit Dorinţă“, după Tennessee Williams.

Spectacolul premiat la FNT 2013 a fost regizat de Andrei şi Andreea Grosu, fiind o producţie UNTEATRU Bucureşti. În distribuţie: Florina Gleznea, Nicoleta Lefter, Liviu Pintileasa, Richard Bovnoczki; scenografia: Vladimir Turturică.

Originalitatea creaţiei scenice, folosirea ingenioasă a spaţiului şi exemplificarea fericită a ideii „efect maxim cu minimum de mijloace”, rafinamentul şi calitatea interpretării actoriceşti, precum şi subtila artă de a crea relaţii pe scenă au fost, conform motivaţiei juriului, calităţile care i-au impresionat pe cei trei membri ai AICT care au urmărit competiţia – Monica Andronescu (România), Ivan Medenica (Serbia) şi Michel Vaïs (Canada).

La fel ca şi anul trecut, juriul a avut în vedere spectacolele incluse în secţiunea Teatrul de mâine şi produse de tineri creatori.

Regal teatral la final de FNT 2013

„Când luminile s-au stins şi când sala goală s-a închis”, FNT 2013 şi-a luat, încă o dată, rămas-bun de la spectatorii săi. Timp de zece zile, Bucureştii s-au bucurat de spectacole, filme, concerte, expoziţii, lansări de carte, ateliere, seminarii, colocvii şi alte întâlniri teatrale.

Citiţi şi: FNT 2013 – un festival naţional cu buget redus

Spectacole mari şi mici, creatori tineri sau mai experimentaţi, artişti îndrăzneţi şi artişti înţelepţi şi-au găsit, cu toţii, locul în FNT – cea mai valoroasă ofertă anuală a teatrului românesc. Iar plăcerea jocului, entuziasmul descoperirii de noi teritorii artistice şi, mai ales, bucuria comunicării s-au regăsit în toate evenimentele incluse în program.

La ele au asistat nu doar spectatori români, ci şi specialişti din străinătate: oameni de teatru, directori de festivaluri, jurnalişti şi cronicari, în perspectiva promovării spaţiului cultural autohton.

FNT 2013 la final

Florina Gleznea în rolul din „Un tramvai numit dorinţă“, spectacol premiat la FNT 2013

Sărbătoare a talentului şi a profesionalismului dramatic, Festivalul Naţional de Teatru încearcă, în fiecare an, să le dăruiască tuturor celor ce intră în sala de spectacol câteva zeci de minute de inteligenţă a inimii şi de sensibilitate a minţii. Iar atunci când spectatorii îşi iau răgazul şi libertatea de a se bucura încă o dată, FNT se poate lăuda cu o nouă ediţie reuşită.

Până la următoarea, stagiunile sunt, însă, în plină desfăşurare, premierele se succed cu repeziciune, iar freamătul teatral nu are de ce se opri. Şi chiar dacă negura crizelor de tot felul nu s-a risipit încă, teatrul românesc îşi afirmă, cu siguranţă calmă şi bucurie detaşată, o nouă victorie asupra vremurilor pe care, cum spune Shakespeare, ar trebui să le oglindească.

Foto credit: Mihaela Marin, FNT 2013

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.

05
/02
/24

Vineri, 9 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO va fi dirijată de RADU PAPONIU, director artistic și muzical al ansamblului Southwest Florida Symphony Orchestra, dirijor asociat al Filarmonicii din Naples (Florida – S.U.A.) și director muzical al Orchestrei de Tineret din același oraș american. Din 2017, Radu Paponiu a dirijat Filarmonica din Naples în peste 100 de evenimente diferite de muzică clasică, pop sau în proiecte educaționale.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

05
/02
/24

Prima premieră a anului 2024 la Teatrul EXCELSIOR (singurul teatru din București dedicat adolescenților și tinerilor) este spectacolul PTERODACTILI de Nicky Silver, o producție în regia lui Radu Iacoban și scenografia lui Tudor Prodan.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

04
/02
/24

NOU Un singur personaj, în care coabitează două ființe diferite, chiar opuse. Un singur monolog, lung, rostit de doi actori, într-un spectacol nou intrat în portofoliul Teatrului Metropolis, în urma concursului pentru debutanți, “StarT”

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.