„Forma apei”. Un del Toro sentimental
https://www.ziarulmetropolis.ro/forma-apei-un-del-toro-sentimental/

CRONICĂ DE FILM Câştigător al Leului de la Aur la Festivalul de la Veneţia şi nominalizat la 13 Premii Oscar, „Forma apei”, cea mai nouă realizare a lui Guillermo del Toro, acum în cinematografe, oscilează indecis între un film de autor şi un film (ultra)comercial.

Un articol de Ionuţ Mareş|24 februarie 2018

„Forma apei”, noul film al regizorului mexican, aclimatizat în America, Guillermo del  Toro, nu este nici cal, nici măgar.

Nici film de artă până la capăt (deși premiat cu Leul de Aur la Veneția), din cauza destul de vizibilelor concesii, mai exact simplificări narative (unele corecte politic) și soluții regizorale facile, făcute parcă pentru a satisface un public cât mai larg, obișnuit cu produsele CGI infantile pe care i le livrează marile studiouri americane săptămână de săptămână.

Nici fantasy pe deplin comercial, și asta datorită unei imagerii inventive și spectaculoase și a câtorva opțiuni dramaturgice care, în ciuda dulcegăriei desuete (și ușor de atacat) în care e învăluit întregul film, nu sunt de lepădat.

În fond, povestea de iubire din America anilor `60, pe fondul spionitei Războiului Rece, dintre o femeie de serviciu mută (Sally Hawkins) și o creatură marină, cu un vag aspect uman, supusă experimentelor într-un laborator științific, sub paza unui supraveghetor dur și violent (Michael Shannon), este excentrică.

Iar modul în care este pusă uneori în scenă, în special prin sugestia unei relații sexuale, amintește, fie și de sub această evidentă edulcorare, de talentul mexicanului de a crea imagini bizar-perturbatoare.

Dualitatea filmului reflectă, în bună măsură, chiar dualitatea întregii cariere a lui del  Toro, care a pendulat mereu între filme originale de autor, cu succes de critică și de festival, și filme asumat comerciale sau chiar blockbustere (să ne amintim de relativ recentul „Pacific Rim”, din 2013), chiar dacă în toate se vede aceeași fascinație celebră a regizorului pentru creaturi, monștri, roboți și pentru universuri fantastice (uneori SF).

Este evident că prin sentimentalism, prin aspectul și convenția de basm, prin narațiunea previzibilă, prin faptul că del Toro nu își ia suficient timp pentru a crea cu adevărat mister, suspans și tensiune și, în același timp, își temperează serios înclinațiile spre horror și gore la care s-ar fi pretat o astfel de narațiune, „Forma apei” nu are cum să îi mulțumească pe criticii și cinefilii mai pretențioși sau ineflexibili – de altfel, receptarea filmului nu a fost unanim pozitivă.

Chiar și așa, del Toro face un lucru lăudabil, întâlnit și la alți creatori originali de cinema din trecut sau din prezent care au ajuns la Hollywood: tulbură puțin apele mainstream-ului cinematografic și, prin viziunea sa de autor, aduce o gură de aer proaspăt într-o industrie americană repetitivă, obosită și în bună măsură neinteresantă, dar obsedată de CGI-ul care aproape exclude actorul și orice sentimente și emoții omenești sincere.

Prin caracterul său nostalgic (sunt numeroase referirile la cinema-ul și televiziunea de la începutul anilor `60) și look-ul său retro, „Forma apei” este și o binevenită contrapondere, nu lipsită de un anume farmec, la această dominație a pragmatismului.

 

23
/10
/20

„Desigur, cel mai important în perioada aceasta este să fim sănătoși și să facem ca lucrurile să continue să meargă cât de cât într-o normalitate, de la școală și familiile noastre și până la joburi – care sunt în pericol, în special cele ale free-lancerilor din domeniul cultural și al organizării de evenimente. Altfel însă, e important și să încercăm să ne păstrăm pe cât se poate obiceiurile din viața noastră de dinainte – inclusiv cele care nu sunt necesare supraviețuirii imediate, cum sunt cele culturale în general și un festival de film în particular. Căci da, nu se oprea lumea în loc dacă nu organizam noi ediția a 11-a a Les Films de Cannes à Bucarest – însă ne-am încăpățânat tocmai pentru fărâma de normalitate pe care continuarea acestei tradiții o aduce în viața noastră” spune Cristian Mungiu, inițiatorul festivalului.

22
/10
/20

Săptămâna aceasta, marele regizor, scenarist și actor Nikita Mihalkov, laureat al premiului Oscar, a împlinit 75 de ani, iar TVR 2 îl aniversează programând două dintre filmele sale reprezentative. Bărbierul din Siberia”, cu Julia Ormond, Oleg Menşikov şi Richard Harris – sâmbătă, la Filmul săptămânii şi Ochi negri (OCI CIORNIE), cu inegalabilul actor Marcello Mastroianni - duminică, la Filmul de Artă.

21
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Prezentat în premieră la Festivalul Astra de la Sibiu şi selectat la prestigiosul IDFA (International Documentary Film Festival Amsterdam), „Copii pierduţi pe plajă” (2020) este debutul în lungmetrajul documentar al tinerei regizoare Alina Manolache şi încearcă să facă un portret al generaţiei de 30 ani, născută imediat după Revoluţie.

20
/10
/20

Mai sunt doar câteva zile până la startul celei de-a 11-a ediții a Les Films de Cannes à Bucarest ce va avea loc între 23 octombrie și 1 noiembrie. Timp de zece zile spectatorii vor putea vedea cele mai noi titluri de la Cannes 2020 și din selecția celor mai importante festivaluri de film din lume la drive-in dar și outdoor.

19
/10
/20

„Spiral/ Spirala”, primul lungmetraj al regizoarei clujene Cecília Felméri, a fost recompensat cu Mențiunea Specială a Juriului în Competition 1-2 la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia.

19
/10
/20

CRONICĂ DE FILM Programat să poată fi văzut la noua ediţie a Festivalului "Les Films de Cannes à Bucarest" (23 octombrie - 1 noiembrie), adaptată condiţiilor de pandemie, „Mandibules” (2020), cel mai recent film al excentricului regizor francez Quentin Dupieux, este o comedie absurdă a cărei lejeritate este şi marele său atu.

18
/10
/20

Asociația Arta în Dialog anunță cea de-a șaptea ediției a Festivalului de Film UrbanEye, care va avea loc în perioada 4 – 8 noiembrie online, dar și în mai multe birouri de arhitectură din România.

18
/10
/20

Cinema ARTA este, în prezent, cel mai vechi cinematograf din România care încă își păstrează funcțiunea. Istoria lui nu este doar istoria unui loc, ci el reflectă istoria ultimului secol în care se intersectează straturi din istoria orașului, a filmului, precum și straturi ale memoriei – straturi subiective, personale.

16
/10
/20

Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest va continua să aducă în această toamnă cinefililor multe din filmele și evenimentele așteptate, însă se reorganizează, urmând ca în perioada preconizată, 23 octombrie – 1 noiembrie, sa pună accentul pe evenimente desfășurate online, în aer liber, dar și la drive-in, cu respectarea măsurilor de siguranță sanitară – care vor fi la momentul respectiv.

15
/10
/20

PREVIEW Două filme realizate de regizori consacrați și două debuturi pot fi văzute online, gratuit, pe platforma TIFF Unlimited, între 16 şi 22 octombrie, în cadrul CinePOLSKA. Mirela Lazăr, coordonatoarea CinePOLSKA din partea Institutului Polonez, vorbește într-un interviu pentru Ziarul Metropolis despre selecție și ediția specială din acest an.

15
/10
/20

Ediția #15 a eXplore festival - Bucharest International Dance and Performace festival se va desfășura anul acesta între 16 și 25 octombrie la Muzeul Național al Literaturii Române, WASP Working Art Space and Production, Muzeul Municipiului București: Muzeul Theodor Aman, Colecţia de artă Ligia şi Pompiliu Macovei, Palatul Suţu, online, pe eXplore festival și WASP Working Art Space and Production dar și on-air, pe Radio Guerrilla.

13
/10
/20

O adaptare fermecătoare a nuvelei pentru copii scrise și ilustrate de artistul Italian Dino Buzatti în 1945, „Vestita invazie a urșilor în Sicilia/ The Bears’ Famous Invasion of Sicily” (r. Lorenzo Mattotti) se vede pentru prima dată în România în deschiderea celei de-a 15-a ediții a Festivalului Internațional de Film de Animație Animest.

Pagina 1 din 27312345...102030...Ultima »