Fotografia de artă: de unde a început și ce o evidențiază
https://www.ziarulmetropolis.ro/fotografia-de-arta-de-unde-a-inceput-si-ce-o-evidentiaza/

Ca orice formă de artă vizuală, fotografia explorează vulnerabilităţile percepţiei vizuale umane şi ne poate face să experimentăm emoţii, uneori emoţii atât de puternice încât duc la schimbări umane şi sociale.

Un articol de Ziarul Metropolis|21 decembrie 2020

De exemplu, seria de fotografii a Lewis Hine care arată condițiile inumane de lucru din fabricile americane a făcut ca parlamentarii să adopte Legea Muncii Copiilor, iar peisajele lui Carleton Watkins au fost motivul pentru care Abraham Lincoln a semnat primul act guvernamental federal pentru protejarea naturii, ceea ce a dus la apariția Parcului Național Yosemite.

Fotografia este un limbaj care folosește elemente vizuale în locul cuvintelor, prin urmare, la fel ca orice limbaj poate fi folosită în scopuri artistice. Abilitatea umană de a interpreta orice informație, într-o varietate de moduri, conferă unui artist libertatea de la fi literal. Fotografia a fost desemnată ca artă, dar oricine face fotografii este un artist?

Progresele actuale în tehnologia fotografică au făcut posibil ca oricine să poate realiza o fotografie din punct de vedere tehnic și chiar să creeze accidental o capodoperă. Prin urmare, atunci când o fotografie este executată perfect tehnic, aceasta este percepută ca fiind ceva normal care nu mai atrage atenția. Abia în momentul în care privitorul observă o problemă cu focalizarea sau expunerea, imaginea începe să ridice semne de întrebare și poate atrage atenția. Cei mai mulți dintre cei care au acces la o cameră foto și au anumite cunoștințe tehnice pot compune imagini estetice plăcute, totuși nu oricine redă imagini frumoase este considerat și artist.

Pictorialismul a reprezentat primul curent în care fotografii, în cea mai mare parte pictori instruiți, s-au poziționat ca artiști. Cei mai mulți dintre ei erau influențați de tradițiile și tehnicile picturii, prin urmare, ei nu concepeau proprietatea unică a fotografiei de a reprezenta realitatea și își prezentau operele ca pe tablouri. Pictorialiștii au dezvoltat numeroase tehnici pentru a se distanța de simpli meseriași în fotografie, iar mișcarea a devenit activă în ultimul sfert al secolului al XIX-lea.

Pe de o parte, fotografia reprezintă realitatea și nu poate exista fără ea, iar pe de altă parte, poate distorsiona realitatea prin diferite subtilități, acesta fiind motivul pentru care suprarealiștii au îmbrățișat fotografia și au folosit mijloace pur tehnice (dubla expunere, colajul, perspectiva forțată, procesarea încrucișată, solarizarea etc), cât și semantinca (seminificații multiple, aluzii sau manipulare a contextului). Suprarealiștii au reușit să creeze imagini extrem de personalizate, în care fiecare spectator tinde să interpreteze aceste opere bazându-se pe percepția sa subiectivă și să se identifice cu imaginile la un nivel foarte personal.

În fotografia de artă, abordarea este mai personală, iar fiecare artist fotograf are propriile standarde prin care redă o imagine ca fiind artistică. În opinia mea, fotografia de artă ține de estetică și frumusețe, iar fiecare artists are o definție proprie a acestora.

Dacă cei mai mulți dintre fotografi se limitează la setările camerei și la redarea realității, artiștii fotografi depășesc tehnica, iar imaginile sunt create prin orice mijloace, în rezultatul final materializându-se viziunea artistului. Fotografia de artă este rezultatul final al unui concept, sentiment sau idee care există doar în mintea artistului și el se folosește de o serie de instrumente pentru a transpune această idee într-o imagine unică.

Fotograful uzual reacționează la mediu și face o fotografie când vede ceva interesant. Artistul are un concept în minte și căută sau creează ceva specific care reflectă un anumite set de idei. Dacă fotografia redă viața și realitatea, fotografia de artă este modul în care artistul vede dincolo de viață, iar aparatul de fotografiat este doar un mediu de lucru. În comparație cu fotograful obișnuit, artistul fotograf este educat vizual în ceea ce privește estetica, compoziția, cromatica și are cunoștințe despre istoria artei.

Transparența tehnicii fotografice este ceea ce îi face pe artiștii fotografi să caute lucruri care se definesc ca artă. Motivul pentru care artiștii folosesc fotografia este faptul că aceasta reprezintă mijlocul lor de exprimare creativă prin care văd lumea diferit și ne oferă o viziune proaspătă și neobișnuită asupra realității și găsesc modalități de a se juca cu emoțiile noastre, făcându-ne să simțim sau chiar să vedem lucruri care uneori nu sunt acolo.

Mirela Bichigeanu este doctor în arte vizuale și lector al Fundației Calea Victoriei, unde susține cursul Introducere în istoria fotografiei.

Foto: Fundația Calea Victoriei



14
/02
/21

Biografiile au întotdeauna enigmele lor. Când sunt privite prin prisma amintirii, celebre sau anonime, ființele umane nu se dezvăluie niciodată întru totul. Ion Andreescu, pictorul care a împărțit aceeași epocă cu Mihai Eminescu, este unul dintre exemple. Creator important, el rămâne totuși un necunoscut pentru posteritate.

12
/02
/21

Expoziția „Povești de iubire”, dedicată îndrăgostiților și tuturor romanticilor, va fi deschisă între 12-28 februarie în zona Peek and Cloppenburg (etaj 1) și îi va purta pe vizitatori într-o călătorie în istoria intimă a României. Tot aici, curioșii vor avea ocazia să-și facă fotografii la un panou stilizat cu expresia „Te iubesc” scrisă în peste 100 […]

11
/02
/21

Nu tot timpul lucrările de artă stau cuminți, pe pereții muzeelor și în spațiile de expunere special gândite, așteptând publicul avizat să le facă o vizită. Câteodată arta iese în stradă, face gălăgie și trage de mânecă bicicliștii, curierii și trecătorii grăbiți. Cam de acest fel sunt lucrările expuse la micuța galerie neconvențională Celula de artă, din B-dul Carol nr. 53, care a pregătit în luna februarie doua expoziții care întorc privirile.

08
/02
/21

O nouă expoziție propusă de spațiul expozițional Arbor.art.room îi va seduce cu siguranță, începând din această săptămână, pe iubitorii de artă şi frumos din Capitală. Joi, 11 februarie 2021, între orele 17.00 şi 21.00, la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), va avea loc deschiderea expoziţiei unui artist tânăr și original, Giuliano Nardin, expoziție intitulată misterios „Nimic nou la Podul Săbăreni“ (perioadă de vizitare: până pe 7 martie 2021), o inedită propunere expoziţională realizată împreună cu curatorul Doinel Tronaru, la propunerea managerului cultural Victoria Nagy Vajda.

31
/01
/21

Platforma 5 Pentru Arte propune comunităților creative și publicului larg să descopere tânăra generație de artiști și arhitecți români urmărind creațiile a peste 20 dintre aceștia în galeria online, în cadrul unor expoziții digitale la care au contribuit cinci profesioniști din industria locală.

28
/01
/21

Timișoara la cutie – Cetate reproduce o felie din cartierul Cetate, centru istoric și principal pol de atracție turistică al orașului, aducând la viață 5 din clădirile emblematice ale orașului, într-un format de miniaturi, puzzle și cărți poștale. Cutia oferă copiilor șansa de a cunoaște mai bine orașul Timișoara prin joacă, învățând despre arhitectura și istoria acestuia iar adulţilor ocazia de a se (re)îndrăgosti de oraş privindu-l cu ochi de turist.

18
/01
/21

De la împăratul Nero sau pictura renascentistă la povestea lui Alice în Țara Minunilor și la „divele” secolului XX, cele mai așteptate evenimente expoziționale programate în 2021 în Europa promit experiențe de calitate.

13
/01
/21

În această perioadă, atelierele MNAC se desfășoară online, într-o formulă interactivă. „Arta contemporană de la plancton la zbor intergalactic” este o serie de ateliere care ne ajută să înțelegem expoziția Colecției MNAC, „Văzând Istoria. 1947-2007”, dar și de unde vine și se hrănește arta contemporană, în general.

08
/01
/21

Până pe 27 iunie 2021 puteți vizita o nouă expoziție temporară la MNAR, intitulată „Poveștile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiție bizantină”, organizată în cadrul Galeriei de Artă Veche Românească (Calea Victoriei 49-53).