George Ciorănescu. Un european
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-cioranescu-un-european/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Astăzi, când se discută în lumea întreagă soarta Europei ca un tot organic ori ca o aglomerare de state, e interesant să ni-l amintim pe George Ciorănescu (1918-1993), cel care la un moment dat spunea: „Poporul din care mă trag s-a pronunţat totdeauna pentru Europa. Poporul meu posedă deplina maturitate şi întreaga informaţie istoică şi politică pentru a sprijini crearea Europei unite, libere şi democratice”.

Un articol de Georgeta Filitti|20 mai 2017

Licenţiat al facultăţii de Drept din Bucureşti (1940), G.C. îşi trece doctoratul în ştiinţe politice la Cluj, în 1946, cu teza România şi ideea federalistă (publicată de noi în 1996) şi devine beneficiarul unei burse academice pentru studii juridice. Ca asistent la catedra de Economie politică a Şcolii Politehnice din Bucureşti pleacă în 1947 la Paris şi decide să rămână în străinătate. Peste un an, se numără printre întemeietorii organizaţiei Nouvelles Equipes Internationales (NEI), mai apoi Mouvement International des démocrates chrâtiens. Este coredactor al Cartei sociale a tineretului democrat creştin elaborată la Hofgatstein, Austria. Îşi continuă studiile obţinând diploma de absolvire a prestigiosului Institut de Studii internaţionale din Paris (1950). Apoi, ca delegat al NEI, participă la comisia Unitate europeană de la Haga şi, în acelaşi an, e raportor asupra situaţiei creştinilor de dincolo de Cortina de fier (la Freiburg, Elveţia). E membru în comisia de redactare a doctrinei democrat creştine şi deputat în Parlamentul european (Viena, 1954). Peste un an prezintă în acest for raportul Tineretul Europei Centrale şi Răsăritene sub opresiunea comunistă; în 1961 a urmat raportul Europa şi lumea a treia.

Ţinuta academică, argumentarea juridică şi angajarea plenară în promovarea conceptului unităţii europene îi aduc numeroase dovezi de recunoaştere profesională. Astfel, în 1958 a membru al Academiei libere Internaţionale de Ştiinţe şi Litere din Paris şi al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (Bruxelles). În 1973 a devenit membru asociat al Institutul francez de studii internaţionale şi, în 1980, membru în consiliul federal al Mişcării europene de la Bruxelles. Mişcarea federalistă europeană a găsit în G.C. un promotor de excepţie; a activat în cadrul ei din 1984 până la moarte.

George Ciorănescu a fost şi un valoros membru al exilului politic românesc. Încă din 1950 s-a implicat în  crearea Fundaţiei regale universitare Carol I de la Paris. A fost, pe rând, secretar, secretar general şi apoi conslier al acestei instituţii, până în 1958. Concomitent începe să lucreze la postul de radio Europa iberă, care îşi desfăşura activitatea la München. A funcţionat acolo ca director adjunct al departamentului românesc, cercetător, şef de secţie. La Strasbourg a fost secretarul unei secţii în Adunarea naţiunilor captive. Dar cea mai mare parte a timpului a consacrat-o postului de radio ca şi publicaţiei Apoziţia, întemeiată în 1972 alături de Ion Dumitru. O serie de conferinţe mărturisesc admirabila sa implicare în demascarea regimurilor totalitare din spatele Cortinei de Fier. Astfel: Independenţa de ieri şi de azi a României (Paris, 1974); Independenţa românească şi cea americană (New York, acelaşi an, la Fundaţia Iuliu Maniu); Deportarea românilor din Basarabia şi rusificarea acestui ţinut (Geneva, 1985); Dreptul românilor asupra Basarabiei (München, 1986); Pentru ce iubim Transilvania (Frankfurt/ Main); Sentimentul naţional al românilor basarabeni (Köln).

În cadrul pledoariei sale în forurile internaţionale pentru drepturile celor aflaţi în „lagărul socialist” trebuie amintită şi propunerea făcută în 1977, la conferinţa pentru Europa de la Versailles, ca refugiaţii din acest spaţiu să beneficieze de paşapoarte europene şi să aibă drept de vot în Parlamentul european.  Aceiaşi atitudine militantă a manifestat ca membru fondator în Fondation de l’Avenir (Paris), Bayrischer Journalisten Verband şi Institut für rumänienforschung (München), Academia româno americană sau Ordinul de Malta.

Cuprinzătoarea bibliografie a lucrărilor sale îi dezvăluie preocupările: ideea federalistă, agricultura română şi viitorul ei, opresiunea sovietică şi efectele ei asupra economiei româneşti, biografii ale unor personalităţi din spaţiul românesc. A călătorit în lumea întreagă lăsând relatări pline de interes, a tradus, a compus versuri, a iniţiat inaugurarea unui bust al lui Eminescu la München – într-un cuvânt, George Ciorănescu a fost un luptător.



02
/08
/13

Cum era Ateneul în perioada interbelică, ce se juca la Teatrul Național din București și cum își petrecea diminețile familia regală - aflăm din jurnalul pe care îl ținea zilnic Regina Maria a României.

25
/07
/13

Căderea comunismului a însemnat şi desfiinţarea cenzurii oficiale şi intrarea într-o nouă estetică cinematografică. Dacă puţinii rebeli din filmul românesc al anilor `90 mai aveau de luptat cu trecutul şi prezentul, cei ai Noului Cinema sunt mai degrabă apărătorii unor cauze personale.

02
/07
/13

„Mă tem că sunt un om al monologului. Mă tem că m-am născut baricadat în mine însumi şi că n-am reuşit, de-a lungul existenţei, să ies din această închisoare intimă, în afară, să comunic cu lumea“, spunea Octavian Paler, de la a cărui naștere se împlinesc, astăzi, 92 de ani... Cărţile şi ieşirile lui publice poate că l-au contrazis. Paler a ştiut să lase întotdeauna în urmă fraze puternice, ca nişte firimituri pentru cei care au crezut în raţiune.

25
/06
/13

MEMORIA CULTURALĂ Alexandru Tocilescu (1946-2011) şi-a povestit viaţa, pe 27 martie 2011, într-una dintre Conferinţele Teatrului Naţional din Bucureşti, „Despre teatru şi ale lui“. Atunci, regizorul a mai vorbit şi despre: nostalgiile copilăriei şi ale tinereţii, lecturi, emoţii şi extravaganţe.