George Mihăiţă, 68
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-mihaita-68-la-multi-ani/

“Ţin minte şi acum prima cronică a filmului „Reconstituirea”, semnată de Ecaterina Oproiu. Se numea «George Mihăiţă, un tânăr cu adolescenţa întârziată». N-am rămas tânăr, dar am rămas cu adolescenţa întârziată. Ca dovadă că, iată, am reuşit să studiez, într-un fel, fenomenul adolescentin prin ceea ce am făcut, să mă apropii şi să respir, de multe ori, ca un adolescent.” – George Mihăiţă. Îndrăgitul actor împlineşte astăzi 68 de ani.

Un articol de Petre Ivan|23 septembrie 2016

În urmă cu exact 50 de ani, în toamna lui 1966, la admiterea la IATC, marea actriță Eugenia Popovici a spus despre George Mihăiţă: „Hazul adevărat este o floare rară. Și copilul ăsta a venit cu un buchet…”.

S-a născut la 23 septembrie 1948, în Moreni, județul Dâmbovița, din părinți simpli, dar cu mare dragoste pentru el și ceilalți doi frați, cu tatăl mecanic auto de camioane și mama vânzătoare la „Pâine”, de unde i s-a tras porecla, când era mic, de „Franzeluță”.

George Mihăiţă si Michael Jackson, la Bucureşti, în 1992

George Mihăiţă si Michael Jackson, la Bucureşti, în 1992

Cum în liceu făcea pe bufonul şi participa ca artist amator la Casa de Cultură din Moreni, la Clubul „Flacăra”, oamenii i-au spus să încerce la teatru. Ceea ce a şi făcut câţiva ani mai târziu.

Nu a intrat din prima, aşa că şi-a încercat norocul mai mulţi ani, până a intrat. A nimerind în aceeaşi  clasă cu Mircea Diaconu.

În anul doi de facultate a debutat pe marele ecran, alături de un alt tânăr coleg, Vladimir Găitan, în „Reconstituirea”  lui Lucian Pintilie, film ce avea să devină unul de referinţă pentru cinematografia românească.

Michelangelo Antonioni, marele regizor italian, a trimis o scrisoare la Ministerul Culturii, prin anii ’70, în care ne voia, pe mine şi pe Găitan, pentru un film. Cred că văzuse „Reconstituirea” şi îi plăcuse. Dar scrisoarea ne-au arătat-o cei de la Minister după 10 ani! – George Mihăiţă

De atunci, a jucat în peste 60 de filme, 30 de piese de teatru la televiziune și peste 50 de spectacole la Teatrul de Comedie, teatru al cărui director este începând din anul 2000.

Foto: George Mihăiţă – facebook

14
/05
/21

Până la 25 mai, cinci dintre documentarele de scurtmetraj din anii `30-`40 ale lui Jean Mihail, unul din pionierii cinematografiei române, pot fi vizionate gratuit pe platforma Cineclub Sahia Vintage, în cadrul Cineclubului One World Romania.

13
/05
/21

„Acasă” (r. Radu Ciorniciuc), „colectiv” (r. Alexander Nanau), „Ivana cea groaznică” (r. Ivana Mladenovic) și „Tipografic majuscul” (r. Radu Jude) sunt filmele care intră oficial în cursa pentru trofeul Gopo la categoria Cel mai bun film de lungmetraj.

06
/05
/21

Dintre zecile de filme româneşti disponibile Netflix, vă recomandăm trei documentare – poate mai puţin cunoscute, dar extrem de ofertante. Există mai multe filme de non-ficţiune româneşti pe platformă, însă cele trei propuneri sunt de neocolit.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Pe lângă retrospectiva amplă Ulrike Ottinger, ediția a 14-a a festivalului One World România va cuprinde două focusuri pe colective cinematografice care s-au luptat cu armele specifice mediului pentru a sprijini cauza feministă, ambele învârtindu-se în jurul personalității lui Delphine Seyrig: Focus Delphine Seyrig și Focus Centrul Simone de Beauvoir.