Ilustrată din Astana
https://www.ziarulmetropolis.ro/ilustrata-din-astana/

TURISM CULTURAL Am participat la începutul lunii septembrie la al treilea congres internaţional dedicat lecturii, desfăşurat la Astana, în Kazahstan, prilej de rodnice întâlniri cu stepa Asiei Centrale. Iată ce am aflat – aşadar, o dare de seamă.

Un articol de Andrei Crăciun|25 septembrie 2018

Era vorba că la congres a fost invitat și Kazuo Ishiguro, laureatul la zi al Nobelului pentru Literatură. N-a mai apărut domnul Ishiguro. În schimb au participat scriitori de pe întreg mapamondul (din Macedonia până în Egipt și China), bibliotecari și alți diverși cărturari.

În cadrul lucrărilor congresului cel mai pronunțat nume a fost cel al lui Nazarbayev, conducătorul statului kazah. Văzut dinspre Europa, domnul Nazarbayev ar putea să treacă nu chiar democrat, dar văzut dinspre Astana (partea bogată a orașului) e doar un destoinic șef de stat specific Asiei, care se îngrijește de poporul său, iar poporul îi aduce slavă (multă slavă, cam ca lui Ceaușescu, la sfârșitul anilor 1980).

Doar că nu sunt cozi la nimic în Kazahstan. Țara e imensă (în primele zece ale lumii ca teritoriu) și bogată în resurse. S-a început în ultimii ani fundamentarea unui naționalism kazah (sunt mai puțini cetățeni în Kazahstan decât în România – clima e prea aspră). Se cochetează cu ideea la trecerea la grafie latină.

Țara cumva se occidentalizează într-un ritm accelerat, rămânând profund orientală. E și Kazahstanul un paradox.

Liniște, pace, petrol și gaze naturale

Kazahstanul este un mozaic de etnii (mulți oameni a mai deportat Stalin aici, în buza Siberiei!) și religii și nu are nimeni treabă cu nimeni. Se trăiește în pace, în armonie, în liniște, în Kazahstan. Sunt gaze, e petrol, bogăția nu e distribuită echitabil (salariul mediu nu sare de câteva sute de dolari), dar timpurile sunt mai mult decât îndurabile, cele mai bune din istoria acestor meleaguri.

Iar artele, în felul lor foarte diferit de Europa, prosperă, bibliotecile sunt pline (nu cunosc starea cenzurii, dacă e, câtă e), literatura e apreciată, poeții sunt respectați (ce țară e aceea care nu-și respectă poeții?).

Nu sunt conflicte fundamentate religios. Teoretic, mai mulți sunt musulmanii, practic și Allah e o prezență discretă, în ciuda moscheilor spectaculoase.

Quelque-chose-ul kârgâzilor

În cadrul lucrărilor congresului, au ieșit la iveală ospitalitatea kazahă și apetența lor pentru discursul lung, dar nu lipsit de umor. Iar dintre toate rasele pământului prezente la diferitele simpozioane cel mai mult mi-au atras atenția kârgâzii. Kârgâzii sunt extraordinari.

De altfel, în cadrul lucrărilor congresului s-a adus deosebită apreciere către Aitmatov, marele scriitor kârgâz, pe care Kazahstanul îl slăvește ca pe un fiu de-al său, fiindcă sunt relații bune între kazahi și kârâgâzi, iar Daniar (personajul masculin principal din Djamilia, una dintre cele mai frumoase cărți scrise vreodată, își făcuse veacul prin Kazahstan).


Astana, astăzi, este un Dubai în stepă. În ianuarie, temperaturile coboară la minus patruzeci de grade, clădirile zgârâie norii, autostrăzile sunt spectaculoase, ordinea e desăvârșită, dar oameni se văd rar. Bate vânt, frigul e necruțător chiar și la începutul toamnei și oriunde vrei să ajungi e prea departe ca să mergi pe jos.

Astana înseamnă chiar asta: capitala. A fost construită în ultimii douăzeci de ani pe vastul teritoriu al unui oraș din Uniunea Sovietică – care nu avea altă calitate decât că era central în țară, la întretăierea multor drumuri.

Despre literatură s-a vorbit mult, au fost elogiate figurile literaturii kazahe (mai vechi și mai noi) și mondiale și s-au ridicat probleme referitoare la scăderea dorinței tineretului de a mai citi – cărți, gen. Aceleași probleme care se pun în lume de la Madrid la Minsk.

Pe scurt: Kazahstanul este o lume fascinantă, Astana o capitală tânără care deschide un viitor staniu, dar viitor.

A se merge să se vadă, a se reveni, de ce nu?

Kazahstanul este un mozaic de etnii (mulți oameni a mai deportat Stalin aici, în buza Siberiei!) și religii și nu are nimeni treabă cu nimeni. Se trăiește în pace, în armonie, în liniște, în Kazahstan.



21
/07
/14

Pe 15 iulie, la Librăria Humanitas Kretzulescu a avut loc lansarea celui de-al patrulea volum de nuvele al scriitorului Eric Emmanuel-Schmitt, tradus din limba franceză de Simona Brînzaru şi intitulat "Cei doi domni din Bruxelles". 

19
/07
/14

Oare ce-ar face Hitler dacă s-ar trezi, viu și nevătămat, în Berlinul anului 2011? Poate că ar deveni... vedetă de televiziune. Acest scenariu este imaginat de Timur Vermes, în romanul „Ia uite cine s-a întors”.

18
/07
/14

Miercuri, 23 iulie, de la ora 19.00, editura Humanitas vă aşteaptă la Librăria sa din Cişmigiu alături de Sandra Ecobescu, Alexandra Rusu, Andreea Răsuceanu şi Radu Paraschivescu pentru a afla povestea vieţii lui Constance, soţia celebrului scriitor englez Oscar Wilde.

17
/07
/14

Luni, 21 iulie, ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu, va avea loc lansarea cărţii Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei, un impresionant volum, reunind acribia academică şi savoarea poveştilor cu corsari, pelerini, comercianţi sau comandanţi de flote, scris de unul dintre specialiştii în istoria Mediteranei, David Abulafia, profesor la Universitea Cambridge.

10
/07
/14

Carlo M. Cipolla, mort în anul 2000, la 78 de ani, a sintetizat în “Legile fundamentale ale imbecilității umane” (Editura Humanitas, 2014) cea mai gravă dintre problemele cu care omenirea se confruntă în prezent.

09
/07
/14

Joi, 10 iulie, de la ora 18.00, la Ceainăria Cărtureşti Verona (Str. Arthur-Verona nr. 13-15, Bucureşti) va avea loc lansarea volumelor Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese de Angelo Mitchievici şi Camera obscură. Vis, imaginaţie şi bandă desenată de Ioan Stanomir, apărute recent la Editura Cartea Românească.

30
/06
/14

Unul dintre cei mai importanți prozatori români contemporani a împlinit 60 de ani. Fost tipograf, salahor, boxeur, ziarist şi, cel mai adesea, liber profesionist, Radu Aldulescu a debutat în 1993 cu romanul “Sonata pentru acordeon”, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor.

24
/06
/14

Un alt laureat al Premiului Nobel pentru Literatură a intrat în portofoliul Polirom. Este vorba despre Kenzaburō Ōe (n. 1935), unul dintre marii prozatori japonezi ai secolului XX, din opera căruia Editura Polirom a publicat romanele Stîrpiţi răul de la rădăcină, împuşcaţi copiii şi 17.

21
/06
/14

Scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu, director al postului Radio România Cultural în perioada 1996 - 2002, a murit vineri, la vârsta de 69 de ani, după o lungă şi grea suferinţă.

13
/06
/14

Volumul ,,Născut în URSS” de Vasile Ernu, apărut la Editura Polirom în patru ediţii de succes – în 2006, ediţia a II-a, cu CD, în 2007, ediţia III-a în 2010 şi ediţia a IV-a în 2013 –, a fost publicat de curînd în Polonia, la editura Claroscuro, în traducerea de Radosław Biniarz, cu titlul ,,Urodzony w ZSRR”.

11
/06
/14

"Broaşte", un nou roman tradus în limba română al laureatului premiului Nobel pentru Literatura în 2012, scriitorul chinez Mo Yan, recent apărut în colecţia "Raftul Denisei" a editurii Humanitas Fiction va fi prezentat publicului miercuri, 11 iunie, ora 19.00 in Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta nr.38).