În căutarea japonezului din noi, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-cautarea-japonezului-din-noi-la-libraria-humanitas-de-la-cismigiu/

În fiecare lună, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, bucureştenii se pot întâlni cu lumea autorilor japonezi, cu ocazia dezbaterilor inspiraţionale organizate de Centrul de Studii Româno-Japoneze.

Un articol de Judy Florescu|1 iulie 2014

Ziua de marți, 24 iunie, a semnificat ultima Seară Japoneză a sezonului organizată de  Centrul de Studii Româno-Japoneze la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, eveniment cu intrare gratuită, ce capătă o mai mare anvergură de la an la an. Întâlnirea a fost ca o portiță de descoperire a autorului Yasunari Kawabata și a cărților sale, Maestrul de go și Frumusețe și întristare, volume care pot fi achiziționate din librăriile Humanitas, cât și online de pe humanitas.ro.

Mirela Murgescu, profesor universitar al Facultăţii de Istorie, Universitatea din Bucureşti, a vorbit despre percepțiile contrastante ale Japoniei în literatură cât și în lume: „Kawabata este primul scriitor japonez care a luat Premiul Nobel în 1964,  pentru modul în care a reușit să surprindă sufletul tradițional japonez în romanele sale. Pentru occidentali, Kawabata reprezintă tradiția, reprezintă Japonia, în timp ce în Japonia în momentul în care romanele lui au fost publicate, cititorii le-au catalogate drept moderniste.”

Magda Ciubăncan, presedintele Asociaţiei Profesorilor de Limbă Japoneză din România, ne-a împărtășit un sfat către studenții săi: „Îi îndemn adesea pe studenții mei să apeleze la japonezul din ei. Poate ar trebui să ne găsim cu toții japonezul din noi, care să ne ajute să trecem de partida de go și de aparenta luciditate a acestui roman. Avem multe de descoperit, dacă ne deschidem puțin, dacă uităm de alb și negru.”

Șerban Georgescu, fondator al Centrului de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universităţii Româno-Americane, a  povestit despre imposibilitatea opunerii japonezilor la schimbare: „Eu m-am îndrăgostit într-un alt fel de Japonia după ce am citit Maestrul de go de Yasunari Kawabata. Cred că această carte respiră acea Japonie profundă, nu tradițională pentru că ele sunt îmbinate, așa a fost tot timpul. Japonia e o țară care este supusă schimbării non-stop. Acolo nu este în regulă să te opui schimbării. Este imposibil. Trebuie să te adaptezi tot timpul.”

Dragoș Nicolaescu, antreprenor, unul din cei mai apreciaţi oameni de bussiness din Romania dar şi un înfocat practicant şi susţinător al jocului de go,  a vorbit despre perspective diferite de abordare a jocului de go, perspective care sunt valabile și în viața de zi cu zi. “Când câștigi remarci cât de bun ai fost. Când pierzi îți spui că practici jocul pentru antrenarea și dezvoltarea minții.

Mi-am dat seama că eu când eram la partidele de go din turneu jucam cam la jumătate din forța mea, pentru că eu nu mă luptam cu adversarul, fiindcă dorința de a câștiga îmi crea o stare de tensiune care nu mă mai făcea să fiu în contact cu resursele mele. Erau tot felul de gânduri în capul meu care nu-mi permiteau să fiu calm, relaxat și să joc la potențial maxim. De câte ori în viața voastră nu vi s-a întâmplat ca emoțiile să vă împiedice să arătați tot ce aveți frumos în voi?”

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.