În căutarea poporului pierdut. Arheologia victimelor comunismului în România
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-cautarea-poporului-pierdut-arheologia-victimelor-comunismului-in-romania/

Duminică 2 februarie, de la ora 11.00, la Sala Atelier, în cadrul programului Conferinţele Teatrului Naţional, Marius Oprea va susţine conferinţa „În căutarea poporului pierdut. Arheologia victimelor comunismului în România”.

Un articol de Liliana Matei|23 ianuarie 2020

Conferința prezintă, pornind de la ilustrarea unor cazuri particulare, activitatea de căutare și găsire a osemintelor celor uciși fără judecată de către Securitate în execuții sumare, precum și a celor morți în urma înfometării și a torturii în temnițele și lagărele de muncă ale regimului comunist. Această activitate de pionierat, începută de Marius Oprea și de echipa sa de arheologi în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, creat de el în 2005, a dus la deshumarea a peste o sută de victime ale regimului, dintre care o parte au fost redate familiilor, iar alții își așteaptă încă identificarea, prin teste ADN. Dincolo de caracterul științific sau de investigația istorică, se regăsește un sens profund uman și creștin, prin găsirea morților aruncați în gropile comune, unde au fost aruncați neștiuți și fără cruce, și reînhumarea lor după rânduială. În conferința sa, Marius Oprea prezintă cele mai impresionante momente din cele 42 de campanii arheologice desfășurate pe parcursul ultimilor 14 ani, de identificare a acestor oameni, poporul nostru pierdut, care se ridică din mormintele lor pentru a ne arăta adevăratul chip al comunismului – cel al morții.

Marius Oprea (n. 1964 la Târgoviște) a studiat istoria la Universitatea din București și este autorul unei teze de doctorat cu tema Rolul si evoluția Securității (1948-1964). A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat în elaborarea Legii de deconspirare a Securităţii, şi a făcut apoi parte din echipa de consilieri a preşedintelui Emil Constantinescu şi a prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, pe probleme de analiză politică, luptă împotriva corupţiei şi securitate naţională. A lucrat ca ziarist la revista Cuvântul şi a fost corespondent al postului de radio Europa Liberă la Bucureşti. A creat, în decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l-a condus până în 2010 şi unde, în prezent, lucrează ca şef al Compartimentului de Investigaţii Speciale.  Este autorul a numeroase articole privind istoria Securității, dar a început prin a publica o istorie a vechilor cărți românești (Plimbare pe ulița Tipografiei, 1996). Articolele sale despre poliția politică din România, publicate în presă, difuzate la postul de radio Europa Liberă, incluse în culegeri de studii și publicații academice, au fost urmate de volumul Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989 (Polirom, 2002), premiat de Asociația Editorilor din România drept cea mai bună carte de istorie a anului. În același an, la aceeași editură, a coordonat volumul Securiștii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliție politică și a publicat (în colaborare cu Stejărel Olaru) Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov. În 2006 a publicat la Editura Humanitas volumul de eseuri Zorba și catedrala. 59 de povestiri de la frontieră, urmat, în același an, la Editura Polirom, de Chipul morții: în dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului. În 2008, la Editura Humanitas a apărut sub semnătura sa Adevărata călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu și taina Rugului Aprins, iar la Editura Polirom, monografia Bastionul cruzimii. O istorie a Securității (1948 1964). Urmează, în 2009, volumul de povestiri Șase feluri de a muri, iar în 2012, la Jurnalul Național, Adevărata față a lui Traian Băsescu. A scris patru volume de poezii, Solo de tamburină (1999, Editura Paralela 45), America! America! (2008, Editura Cartea Românească), Întâlnire cu Apostol și Rețeta fericirii (apărute în 2012 și 2015 la Editura Grinta). A mai publicat Mafia arabă în România. De la Ceaușescu la Iliescu (2016, Editura Corint), Moștenitorii Securității (2018, ed. a II a revăzută și adăugită, Editura Polirom) și romanele Turma păstorului mut (2016, Editura Polirom) și Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit (2017, Editura Polirom).

A realizat, împreună cu Nicolae Mărgineanu, două filme documentare, Execuția și Patru feluri de a muri, ce reflectă preocuparea sa pentru identificarea rămășițelor celor care au fost uciși de Securitate. S a făcut cunoscut publicului larg prin acțiunile de deconspirare a aparatului represiv comunist și activitatea lui a fost pe larg reprezentată, fiind protagonistul filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran și Jonas Mercier, și al cărții La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea, cacciatore dei criminali di regime, scrisă de Guido Barella (2014, Edizioni San Paolo), apărută în traducere în Spania și România (la Editura Corint).

07
/02
/24

Eyedrops și Pinholes, trupe de rock alternativ, pleacă într-un turneu ce cuprinde nouă orașe prin țară dar și în Republica Moldova, începând cu data de 8 februarie, din Timișoara, urmând să transforme într-o petrecere, pe rând, alte opt puncte geografice importante.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.

05
/02
/24

Vineri, 9 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAȚIONALĂ RADIO va fi dirijată de RADU PAPONIU, director artistic și muzical al ansamblului Southwest Florida Symphony Orchestra, dirijor asociat al Filarmonicii din Naples (Florida – S.U.A.) și director muzical al Orchestrei de Tineret din același oraș american. Din 2017, Radu Paponiu a dirijat Filarmonica din Naples în peste 100 de evenimente diferite de muzică clasică, pop sau în proiecte educaționale.

05
/02
/24

Considerat, de critici, dar și de iubitorii de artă, poate cel mai cunoscut și mai bine cotat artist român contemporan la nivel internațional, Adrian Ghenie revine într-o licitație din România cu o lucrare amplă și expresivă.

05
/02
/24

Prima premieră a anului 2024 la Teatrul EXCELSIOR (singurul teatru din București dedicat adolescenților și tinerilor) este spectacolul PTERODACTILI de Nicky Silver, o producție în regia lui Radu Iacoban și scenografia lui Tudor Prodan.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

04
/02
/24

NOU Un singur personaj, în care coabitează două ființe diferite, chiar opuse. Un singur monolog, lung, rostit de doi actori, într-un spectacol nou intrat în portofoliul Teatrului Metropolis, în urma concursului pentru debutanți, “StarT”

02
/02
/24

Jurnalismul de investigație din Balcani, Europa Centrală, țările Parteneriatului Estic, precum și Cipru și Malta, a întâmpinat numeroase provocări în ultimii ani. În multe țări din regiune, peisajul media este plin de (auto-)cenzură, iar inițiativele independente și critice sunt insuficiente. Jurnaliștii se confruntă deseori cu amenințări, hărțuire și acțiuni legale, ceea ce le restricționează tot mai mult capacitatea de a documenta și raporta problemele acute din societatea actuală.