În marginea volumului “Undeva în Transilvania”
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-marginea-volumului-undeva-in-transilvania/

Romanul “Undeva în Transilvania”, de Mirel Taloş, a fost publicat de editura Rao, în anul 2019.

Un articol de Andrei Crăciun|27 ianuarie 2020

O confesiune care nu îmi face cinste: de la an la an am început să duc până la sfârșit tot mai puține cărți scrise de autorii români contemporani. 

Nu pentru că le lipsește geniul (cum ar putea?), talentul (să fim serioși!) și toate celelalte. Doar că am obosit de la atâtea experimente, proză poetică și toate celelalte. Căutam, de ceva vreme, un roman, cum s-ar spune, solid, care să salveze de la uitare o epocă întreagă, eventual alta decât comunismul târziu.

Cartea lui Mirel Taloș este o asemenea carte, în care greutatea poveștii vine înaintea stilului. Nu e ușor ce a încercat scriitorul acesta. Simplul fapt că s-a încumetat la o asemenea întreprindere – că a ales drumul cel greu – mi-a ridicat sprânceana de cititor. 

Povestea e așa: Taloș se întoarce în Transilvania intrată sub administrație maghiară în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în vremea când bătrânul nostru continent își pierduse mințile. 

Suntem în timpul cumplit al Holocaustului și Taloș recuperează acea lume care tocmai se destrăma. Se întoarce în Șimleu-Silvaniei și în satul Juc, unde a existat un univers, apoi a trecut pe acolo vântul de nebunie al istoriei și universul acela a ajuns ruine. Ce a rămas în cenușă?

Taloș arată cum s-a destrămat o lume care, dacă nu era idilică, măcar era îndurabilă. O face prin ceea ce se numeau odinoară personaje memorabile. 

Sunt sigur că i se vor găsi acestui volum destule cusururi literare (unde nu se găsesc?), însă eu nu pe ele le-am căutat ci îndrăzneala de a ataca o temă istorică mare prin acest adevărat studiu de caz din Ținutul Sălajului.

Cred mult în obsesiile scriitorului. Mi se pare fundamental de ce cântăm noi acest cântec. 

Când citești cartea lui Mirel Taloș înțelegi de ce scriitorul a scris această carte, ce l-a obsedat: cunoaște intim acea lume, e legat de ea, este nepotul ei târziu și o revizitează, cu o dragoste înțeleaptă, ca să o înțeleagă, să o explice și, poate, să o ierte. 

Nu e ușor să explici o cădere fără să fii patetic sau părtinitor sau pur și simplu orb. Taloș reușește să evite multe dintre aceste capcane însemnate și mai are ceva rar: un anume Klein, personificare a Rațiunii. 

Sunt puțini scriitori astăzi în România și în lume care să mai aibă atâta încredere în luciditate. Mi se pare un motiv suficient pentru a nu ocoli anume această poveste dintre toate poveștile de care sunt pline librăriile. 

Mai ales că are greutatea insuportabilă a vieții adevărate.

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

08
/02
/22

Premisa proiectului habits by Republica cultural, inițiat de Societatea Omului Sănătos, o serie de conversații despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman moderate de psihoterapeutul Gabriel Cicu (fondator al clinicii Color Mind din București) alături de patru artiști: scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici.