Întâlnire cu Alexander Hausvater în postura de scriitor la Teatrul “Stela Popescu”, pe 25 februarie
https://www.ziarulmetropolis.ro/intalnire-cu-alexander-hausvater-in-postura-de-scriitor-la-teatrul-stela-popescu-pe-25-februarie/

Joi, 25 februarie, ora 18, la Sala Mică a Palatului Naţional al Copiilor Alexander Hausvater lansează trei cărţi scrise în pandemie şi publicate de Editura Integral – Aici, radio Eros, Dor călător şi Penumbra, forme de rezistenţă într-o perioadă complicată, concretizări ale realităţii că închiderea formală a segmentului cultural nu a oprit creaţia.

Un articol de Petre Ivan|23 februarie 2021

“Alexander Hausvater scrie precum regizează: tensionat, alert, surprinzător, răstoarnă situaţiile, naşte personaje care brusc, fie îşi sfâşie propria piele, şi o îmbracă pe a altuia, jupuindu-l, fie şi-o întorc pe dos şi revin apoi în ea.” (Robert Şerban)

Joi, 25 februarie, ora 18, la Sala Mică a Palatului Naţional al Copiilor Alexander Hausvater lansează trei cărţi scrise în pandemie şi publicate de Editura Integral – Aici, radio Eros,  Dor călător şi Penumbra, forme de rezistenţă într-o perioadă complicată, concretizări ale realităţii că închiderea formală a segmentului cultural nu a oprit creaţia. 

La lansare vor citi din carti actorii Carmen Tănase, Manuela Hărăbor şi Sorin Aurel Sandu. Veţi asista la o o discuţie despre trecerea de la carte la teatru şi respectiv despre procesul invers, presupus de capacitatea creatorului de a pleca din teatru către literatură, fără ca respectivele două domenii să fie vreodată părăsite pe deplin. Vor vorbi despre cărţi Ioan Cristescu, Varujan Vosganian, Doru Mareş şi Adrian Păduraru.

Cu aceeaşi ocazie, Alexander Hausvater va vorbi şi despre spectacoul Barbă albastră, pus în scenă la Teatrul “Stela Popescu”, care se va relua în luna martie, după un an de pauză. Va vorbi despre Barbă albastră şi scenografa Adina Mastalier.

Spectacolul va putea fi văzut pe scena Sălii Mici a Palatului Naţional al Copiilor pe 12 şi 13 martie, de la ora 18.30 (bilete pe www.mystage.ro).

www.teatrulstelapopescu.ro

www.facebook.com/TeatrulStelaPopescuOfficial

www.instagram.com/teatrulstelapopescu

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.

13
/03
/18

Islamismul este religia unei apreciabile părți a umanității și înseamnă un mod de viață prin care li se cere adepților supunere față de voința lui Dumnezeu, așa cum i-a fost revelată Profetului. În limba arabă al-qu-ran, Coran, înseamnă recitare, iar Mahomet a primit recitarea cuvântului lui Dumnezeu de la „un om al Său”, Gabriel.

13
/03
/18

Teatrul Evreiesc de Stat organizează, în perioada 15 martie – 15 aprilie, a doua ediție a proiectului cultural educațional „Dați o carte, faceți parte!”. Prin această campanie, Teatrul Evreiesc de Stat își propune ca în fiecare an să contribuie, alături de editurile partenere, la dotarea bibliotecilor școlilor din București.

12
/03
/18

Ateliere de limbă elfă şi de bandă desenată cu Vlady, vampirul mâncător de usturoi, jocuri şi cele mai recente lansări de la Nemira, Paladin, Crime Scene Press, Millennium Press, Tritonic vor fi la târgul de carte SF&Fantasy Final Frontier, a şaptea ediţie, organizat la Universitatea Dimitrie Cantemir, pe 24 şi 25 martie. Intrarea este liberă.

11
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Dintre nenumăratele cărți aflate în librării, biblioteci ori case particulare, câteva rămân memorabile prin impactul asupra societății, prin numărul imens de cititori care le cercetează. E vorba de lucrările de caracter religios, proprii marilor credințe ale umanității. Creștinismul a folosit Biblia, cartea cărților, ca îndreptar de conduită morală, fiind lucrarea cu cel mai mare tiraj și versiuni în toate limbile Pământului.

07
/03
/18

Miercuri, 7 martie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38), va avea loc lansarea romanului Casa de la Marginea Nopții de Catherine Banner, bestseller internațional tradus în peste douăzeci de limbi, desemnat drept „una dintre cele mai bune cărți ale anului 2016“. Scriitoarea britanică Catherine Banner va participa prin Skype la acest eveniment.

02
/03
/18

Povestirile din Muzică de belele descriu partea întunecată a Los Angelesului, lumea mahalalelor, a declasaţilor şi a rataţilor de profesie: vagabonzi, dezaxaţi, femei uşoare, cupluri cinice sau violente, scriitori alcoolici (...) Muzică de belele, de Charles Bukowski, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducere lui Dan Sociu.

26
/02
/18

Cărțile înseamnă marea zestre a omenirii. Simpla definiție de dicționar le declară ”pagini imprimate prinse într-un volum, broșat, legat sau in folio”. Dar materialul este mult mai divers: de la cărămizile pe care s-au incizat semnele cuneiforme până la audio-book-urile din zilele noastre. Și dacă suportul poate fi tabletă, papirus, pergament, mătase, hârtie, electronic, cuprinsul cărților e cel care interesează; el se confundă cu infinitatea de preocupări ce caracterizează creația umană.