Întâlnire la București cu Evgheni Vodolazkin, marea revelație a literaturii ruse actuale
https://www.ziarulmetropolis.ro/intalnire-la-bucuresti-cu-evgheni-vodolazkin-marea-revelatie-a-literaturii-ruse-actuale/

Luni, 5 octombrie, ora 19, sunteţi invitaţi la lansarea romanului ,,Soloviov şi Larionov”, un eveniment la care vor participa, alături de Evgheni Vodolazkin, Teodor Baconschi, Mihail Vakulovski şi Denisa Comănescu.

Un articol de Liliana Matei|4 octombrie 2015

Marti, 6 octombrie, ora 19: întâlnire cu Horia-Roman Patapievici și Evgheni Vodolazkin într-o ediție specială „Înapoi la argument“.

Ambele evenimente vor avea loc la Librăria Humanitas de la Cișmigiu și se vor încheia cu sesiuni de autografe acordate de Evgheni Vodolazkin.

Evgheni Vodolazkin s-a născut ăn 1964 la Kiev, unde și-a făcut studiile universitare. Este doctor in stiinte filologice, specialist in literatura rusa veche.

Din 1990 devine cercetator la Institutul Literaturii Ruse (Puskinskii Dom) din Sankt-Petersburg. Este autorul a peste o suta de lucrari stiintifice, a contribuit la elaborarea enciclopediei Cantec despre oastea lui Igor si a Bibliotecii literaturii Rusiei Vechi, precum si a lucrarii Cuviosii Kiril, Ferapont si Martinian din Belozersk.

În 1992, la invitația Universitătii din München, și-a aprofundat studiile de medievistică occidentală, tinand si cursuri de literatura rusa veche. In 1998 a organizat conferinta internationala „Cultura manastireasca: Orient si Occident“. In perioada 1998–2002 a fost (cu intreruperi) bursier al Fundatiei Alexander von Humboldt, desfasurand o activitate de cercetare si publicand, in 2000, la München monografia Istoria universala a Rusiei Vechi. Din anul 2012 este redactor-sef al revistei Text si traditie, editata de institutul sau.

In paralel, incepe sa scrie literatura. Debuteaza in 2005 cu romanul Rapirea Europei. In 2009 publica romanul Soloviov si Larionov, care se bucura imediat de succes, fiind nominalizat la premiile Andrei Belii si Bolsaia Kniga (Marea Carte). In 2011 ii apare culegerea de studii si eseuri Instrumentul limbii.

In 2012 publica romanul Laur (Lavr; Editura Humanitas Fiction, 2014), care devine revelatia literara a anului 2013 in Rusia, fiind dublu castigator al Premiului Bolsaia Kniga – Premiul intai si Premiul cititorilor – si castigator al Premiului Iasnaia Poliana (Lev Tolstoi). Tot in 2013, romanul a fost nominalizat pe lista scurta la premiile Nationalnii Bestseller (Bestsellerul National) si Russkii Buker (Booker Rus). Opera literara a lui Evgheni Vodolazkin este in curs de traducere in peste douazeci de tari.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.