Interstellar. Universul din noi
https://www.ziarulmetropolis.ro/interstellar-universul-din-noi/

CRONICĂ DE FILM „Interstellar”, cea mai nouă ispravă a lui Christopher Nolan, considerat simbol al auteurism-ului în cetatea Hollywoodului, este ambiţios la nivel formal, dar cu personaje şi destule situaţii neconvingătoare.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 noiembrie 2014

Când un blockbuster beneficiază de o promovare imensă setată a-l cimenta în mintea publicului mondial drept o capodoperă încă dinainte de a fi lansat, cea mai înţeleaptă primă mişcare este pasul înapoi. Privirea la rece. Detaşarea critică.

În jurul lui Christopher Nolan s-a creat cu timpul un cult ai cărui adepţi îi aşteaptă fiecare film ca pe evenimentul, garantat, al anului. Iar atunci când însuşi Tarantino compară „Interstellar” cu opera lui Tarkovski (!) sau Malick (!), iar P.T. Anderson îl numeşte un film „minunat”, pare că nu mai poate exista altă cale decât adularea necondiţionată.

Pus faţă în faţă cu oricare alt film hollywoodian de mare buget din acest an, „Interstellar” este, cu siguranţă, din altă galaxie (aşa cum s-a întâmplat în 2013 cu „Gravity”). O galaxie superioară, astfel că probabil va ocupa un loc important în clasamentele viitoare.

Însă, ca şi la filmul regizat de Alfonso Cuaron, frapează discrepanţa dintre ambiţiile tehnico-formale şi desfăşurarea lamentabilă a tramei (cu tot cu evoluţia personajelor). Îţi pui la bătaie meşteşugul, dar ţi-e teamă că nu vei atrage suficienţi spectatori cât să mulţumeşti producătorii, şi atunci arunci în joc manipularea emoţională (toţi protagoniştii sunt nişte plângăcioşi) şi simplificarea (dialogurilor, situaţiilor).

Nu vrei să rişti ca oamenii să plece reflectând de la proiecţie, ci în primul rând impresionaţi de grandoarea interplanetară pe care au văzut-o.

Nolan stăpâneşte mijloacele de a construi această măreţie fără trucuri tehnice facile, începând de la evitarea ostentativă a 3D-ului şi inclusiv a digitalului, una din semnăturile sale, şi terminând cu utilizarea unor locaţii reale spectaculoase şi cu remarcabila coloană sonoră din timpul călătoriei prin univers (când sunt alternate lipsa totală a zgomotului şi prezenţa pregnantă a acestuia în mişcările supersonice).

În „Interstellar”, omenirea este decimată şi în pericol de extincţie din cauza imposibilităţii de a mai cultiva cereale şi, prin urmare, de a-şi mai asigura hrana. Singura şansă pare a fi găsirea unei alte planete locuibile, într-o altă galaxie, unde oamenii ar putea-o lua de la capăt.

Înainte de a ne purta în cursa prin univers şi prin alte dimensiuni spaţiale şi temporale alături de echipajul de astronauţi condus de Cooper (un Matthew McConaughey al cărui chip aspru reflectă bine apăsarea misiunii asumate de personajul său), Christopher Nolan şi fratele său co-scenarist Jonathan Nolan creează o lume distopică pe Pământ, prezentată într-o expoziţiune prelungită, până la limita cu monotonia.

Timp de aproape două ore (din cele aproximativ trei), filmul se complace într-o relativă indolenţă – spartă pe alocuri de descoperirea câte unei noi posibile planete -, pentru ca apoi să iasă din amorţeală (fără a abandona şi sentimentalismul).

Nolan nu insistă asupra cauzelor care au dus omenirea în pragul dispariţiei şi, mai important, nu oferă multe indicii despre cum arată într-adevăr societatea (deşi sunt trimiteri spre un posibil regim autocrat). Marca vizuală a piesajului apocaliptic este praful atotprezent, metaforă a sterilităţii naturii şi a iminentei dispariţii a vieţii.

Preocuparea lui Nolan este însă mai degrabă relaţia lui Cooper cu cei doi copii ai săi, aspect de care se va folosi pe întreg parcursul filmului. De aici şi a doua pistă propusă – cucerirea spaţiului cosmic îşi are pandantul în căutările interioare ale omului, când timpul şi spaţiul sunt supuse relativităţii.

Fan al blockbusterelor din perioada lor de început, de până la supremaţia fără rest a puternicelor efecte speciale, Nolan imprimă filmului, cu ajutorul directorului de imagine Hoyte Van Hoytema, un pregnant aspect retro (cu trimiteri evidente la Kubrik şi clasica sa „Odisee”), menit a-l sustrage timpului său.

Distribuit în România de Freeman Entertainment, „Interstellar”/„Interstellar: Călătorind prin univers” a intrat pe marile ecrane la 7 noiembrie

Interstellar (Interstellar: Călătorind prin univers, SUA, 2014)

Regia: Christopher Nolan

Cu: Wes Bentley, Matthew McConaughey, Jessica Chastain, Anne Hathaway

Rating: ●●●●○

Foto din Interstellar – capturi film

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.