Întoarcere în timp la MNAR: „Piranesi. Arhitecturi și fantasme”
https://www.ziarulmetropolis.ro/intoarcere-in-timp-la-mnar-piranesi-arhitecturi-si-fantasme/

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Piranesi. Arhitecturi şi fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziţia aniversează 300 de ani de la naşterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) şi este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secţiei de Artă Europeană a MNAR, anunţă organizatorii.

Un articol de Liliana Matei|14 decembrie 2020

Evenimentul prezintă o selecție de 39 de gravuri de Piranesi, grupate în trei serii: Grotteschi, Carceri d’invenzione și Vedute di Roma. Stampele piranesiene sunt însoțite și contextualizate de un grupaj de 13 desene și gravuri, realizate de artiști europeni activi în secolul al XVIII-lea, precum Gaspar van Wittel, Giandomenico Tiepolo, Antonio Canaletto, Hubert Robert, Edmé Bouchardon și Francisco de Goya. Toate cele 52 de opere grafice provin din patrimoniul MNAR.

Giovanni Battista Piranesi a fost unul dintre cei mai iluștri gravori din toate timpurile, scenograf, arhitect, restaurator, decorator, colecționar, anticar, comerciant, arheolog și cărturar. Activitatea sa formidabilă a sfârșit prin a însuma – alături de lucrări de erudiție arheologică, texte polemice, amenajări interioare și obiecte decorative – mai bine de o mie de plăci incizate într-o tehnică de multe ori novatoare, imprimate vreme de două secole într-un număr imens de exemplare.

Născut și format la Veneția, sub influența unor mari maeștri precum Giambattista Tiepolo și Antonio Canaletto, Piranesi și-a petrecut aproape două treimi din viață la Roma, unde asimilează, în domeniul vedutei, inovațiile pictorului Giovanni Paolo Pannini și ale gravorului Giuseppe Vasi. În cele aproape patru decenii petrecute la Roma, Piranesi s-a instalat gradual într-o rețea de relații profesional-umane și într-un spațiu al circuitului cultural pe care le-a modelat pe parcurs, prin intermediul imaginii imprimate și al textelor de erudiție sau polemice.

Personalitatea și activitatea lui Piranesi au avut un impact considerabil și formativ asupra epocii sale. Opera lui a modelat imaginarul european, încă mult după moarte, fixând o anumită imagine a Romei: magnifică și strivitoare în starea fragmentară a patrimoniului antic, pitorească și profund umană în dimensiunea ei modernă. Totodată, opera sa, fundamentată pe erudiție, a contribuit masiv la evoluția arheologiei, la instaurarea stilului neoclasic, dar și la eclectismul specific artei oficiale din epoca Primului Imperiu francez.

Expoziția este însoțită de un catalog de 160 de pagini, substanțial documentat și bogat ilustrat, care include, alături de reproducerile celor 52 de lucrări, circa patruzeci de imagini complementare. Acesta poate fi achiziționat de la magazinele MNAR.

Expoziția poate fi vizitată conform programului muzeului, de miercuri până duminică, între orele 11 și 17, la sediul din Calea Victoriei 49 – 53, parter, Corp Auditorium, cu respectarea măsurilor muzeului pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus SARS COV-2.

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.