Între Est şi Vest Pictură rusă din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României Secolele XVI –XX
https://www.ziarulmetropolis.ro/intre-est-si-vest-pictura-rusa-din-patrimoniul-muzeului-national-de-arta-al-romaniei-secolele-xvi-xx/

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul până pe 28 aprilie 2013 la expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX, deschisă în Sălile Kretzulescu. Curatorul expoziţiei  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR este Mariana Dragu, specialist în cadrul Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului. Pentru prima dată […]

Un articol de Andrada Văsii|22 februarie 2013

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul până pe 28 aprilie 2013 la expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX, deschisă în Sălile Kretzulescu. Curatorul expoziţiei  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR este Mariana Dragu, specialist în cadrul Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului.

Pentru prima dată după mai bine de 20 de ani, publicul are prilejul să se (re)întâlnească cu 59 de lucrări de artă rusă – 31 de icoane şi 28 de picturi din colecţiile Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului – creaţii semnificative pentru intervalul cronologic dintre secolele XVI-XX.

Aceste lucrări din Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR readuc în atenţia publicului un patrimoniu valoros, mai puţin cunoscut dar conservat şi restaurat cu grijă pe parcursul ultimelor două decenii.

Selecţia lucrărilor de la Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR ilustrează, prin câteva exemple reprezentative, evoluţia unei şcoli de pictură care a început sub semnul artei bizantine, a continuat sub influenţa celei occidentale, ajungând la începutul secolului XX să contribuie la schimbarea profundă a artei europene.

Icoanele prezente în expoziţia  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, precum Arhanghelul Gavril (sec. XVI, Şcoala din Novgorod), sunt exemple strălucite ale stilului inconfundabil al iconarilor ruşi, care evoluează de la fidelitatea faţă de arta bizantină, spre o mai mare fluiditate a desenului şi o cromatică vie şi strălucitoare. Marcată până spre sfârşitul secolului al XIX-lea de influenţa unor pictori precum Teofan Grecul sau Andrei Rubliov, pictura rusă îmbină vechiile tradiţii cu influenţe europene occidentale, atingând un mare rafinament tehnic.

Reformele impuse de Petru cel Mare în secolul al XVIII-lea declanşează modernizarea Rusiei dar şi declinul stilisticii bizantine a artei icoanelor. Efectele în domeniul artei se manifestă prin înfiinţarea şcolii ruse de pictură de şevalet şi constituirea primelor colecţii de artă occidentală. Noua generaţie de pictori ruşi aduce, în secolul al XIX-lea, sincronizarea artei ruse cu mişcările şi curentele artistice europene. Ei observă şi redau cât mai fidel, în stil realist, natura Rusiei şi înfăţişarea oamenilor simpli din popor (Toamnă pe Volga de Konstantin Ivanovici Gorbatov, Peisaj cu personaje de Ilia Efimovici Repin,Interior caucazian de N. Şacilov), inspirându-se din literatură, din tradiţiile şi obiceiurile populare în încercarea de a ilustra specificul „sufletului rus” (Dans rusesc de Filip Andreevici Maliavin).

28
/03
/17

One-man show, spectacol de teatru-dans, teatru nonverbal, ”perform(D)ance” de și cu Paul Cimpoieru. Regizorul, coregraful și dans-actorul Paul Cimpoieru a crescut în pepiniera de talente și limbaj artistic a Companiei Passepartout D.P. (unde a ajuns printr-o întâmplare), iar ulterior și-a continuat evoluția într-un mod uimitor pentru cineva care nu are niciun fel de studii de teatru sau dans ”oficiale”, caci este absolvent de Politehnică și fost inginer de telecomunicații.

28
/03
/17

O pictură timpurie a lui Leonardo da Vinci (1452-1519) va putea fi admirată din nou de către public la Florența, după aproape șase ani de restaurare. Maestrul renascentist a pictat "Adorația Magilor" în jurul anului 1481, însă lucrarea nu a fost niciodată terminată.

28
/03
/17

Manager al Teatrului Național din Cluj și al festivalului ”Întâlnirile internaționale de la Cluj”, organizate de TNC, co-fondator (împreună cu Alexandru Dabija și Marcel Iureș) al primul teatru intependent românesc, Teatrul Act, Distinguished Professor la University of California, autor al mai multor cărți de teoria teatrului, literatură și eseistică, regizor al multor zeci de spectacole de teatru, dintre care nu puține au luat premii importante și au călătorit în turnee internaționale. Un nume cu reverberații teatrale importante, niciodată liniare, deseori surprinzătoare: Mihai Măniuțiu. Aici, în calitate de regizor al unui spectacol pe care, într-un cuvânt, l-aș numi stupefiant: ”Iarna”.

28
/03
/17

Inițial: politehnist, masterand în științe umaniste, inginer de telecomunicații, IT-stul din cei ”10 pentru România”. Apoi – ruptură de destin și devine dans-actor în trupa lui Dan Puric, colaborator al lui Gigi Căciuleanu, elev al lui Andrei Șerban, participant și premiant în festivaluri din țară și străinătate, bursier al celebrului Actors Studio din New York și mereu un work in progress.

27
/03
/17

Mare comedie, mare!, în capitala țării noastre. A avut loc la, Palatul Național al Copiilor, spectacolul “All Inclusive” (după o piesă de Alexandru Popa), în regia lui Vlad Zamfirescu.

27
/03
/17

Astăzi, 27 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, Casa de Producţie TVR a programat pe TVR 2 la ora 20:10, „Unchiul Vanea”, de Cehov, în regia lui Yury Kordonsky. Spectacolul va fi difuzat ca parte a Campaniei „Artiști pentru artiști”, iar pe durata lui pe ecran vor apărea conturile în care pot fi făcute donațiile

27
/03
/17

Într-o zi de 27 martie era înfiinţat, la Moscova, ’’Balşoi Teatr’’, Societatea Academică Română devenea, prin decret regal, "Academia Română", se năștea regizorul american Quentin Tarantino și se stingea din viață George Pruteanu, cunoscut pentru emisiunea TV “Doar o vorbă să-ţi mai spun” şi pentru ”Legea Pruteanu” (folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice).

26
/03
/17

„S-a furat mireasa!”, după textul și în regia lui Radu Popescu, e o comedie despre o tânără corporatistă ruptă între logodna călduță cu Mihai, șeful ei, și iubirea cu aer de libertate a lui Andrei, fost iubit și alpinist.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

25
/03
/17

CRONICĂ DE FILM Despre „Fata necunoscută”, noul film - o dramă socială și morală - al fraților belgieni Jean-Pierre și Luc Dardenne. Și despre „(M)ucenicul” (al rusului Kirill Serebrennikov), cu un tânăr care, cu Biblia în mână, se tranformă într-un fanatic religios. Două filme de Cannes, acum în cinematografe.

25
/03
/17

Realizat de Radu Mocanu și Mihai Dragolea și disponibil acum pe platforma gratuită Cinepub, „Roboțelul de aur” a fost unul dintre cele mai de succes documentare românești din 2015. Povestea emoționantă a boxeriței Steluța Duță, crescută la orfelinat.