Invitație în Nardinia. O nouă expoziție de tip feerie la Arbor.art.room
https://www.ziarulmetropolis.ro/invitatie-in-nardinia-o-noua-expozitie-de-tip-feerie-la-arbor-art-room/

O nouă expoziţie propusă de spaţiul expoziţional Arbor.art.room îi va seduce cu siguranţă, începând din această săptămână, pe iubitorii de artă şi frumos din Capitală. Joi, 11 februarie 2021, între orele 17.00 şi 21.00, la Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11), va avea loc deschiderea expoziţiei unui artist tânăr şi original, Giuliano Nardin, expoziţie intitulată misterios „Nimic nou la Podul Săbăreni“ (perioadă de vizitare: până pe 7 martie 2021), o inedită propunere expoziţională realizată împreună cu curatorul Doinel Tronaru, la propunerea managerului cultural Victoria Nagy Vajda.

Un articol de Petre Ivan|8 februarie 2021

Spaţiul expoziţional Arbor.art.room (str. Transilvaniei, nr. 11, sector 1; puncte de reper: Sala Radio, Parcul Luigi Cazzavillan), aparţinând Asociaţiei pentru cultură şi arte Arbor, a devenit binecunoscut iubitorilor de arte vizuale din vara și toamna anului trecut, printr-o serie de expoziţii cu totul originale (ca mod de abordare şi execuţie), care „au făcut epocă“, cum ar fi: „Woman Unchained“ a artistei basarabene Irina Greciuhina (curator Doinel Tronaru), „Un veac de singurătate“, aparţinând celei mai mari pictoriţe din Republica Moldova, Valentina Rusu Ciobanu, ajunsă la vârsta centenarului (curatori: Victoria Nagy Vajda, Anastasia Gurschi), și „The Severed Garden“ a foarte apreciatului peisagist neconvenţional Vadim Creţu, o extrem de originală propunere expoziţională aparţinând curatorilor Andrei şi Andreea Grosu, binecunoscuţi regizori şi oameni de teatru.

De data aceasta, noua propunere artistică a Victoriei Nagy Vajda este un artist deja binecunoscut în spațiul artistic bucureștean, aflat la a treia sa expoziție personală, după „breakthrough“-ul în carieră executat pe parcursul anului 2018, prin două expoziții organizate atunci de H’art Gallery și de galeristul Dan Popescu. Se menține însă situarea în zona expozițiilor de tip feerie, caracterizate printr-o bogată resursă imaginativă și printr-un accent deosebit pus pe culoare și imagine. Explozia de imagini și de culori ieșite din fantezia lui Giuliano Nardin îi va încânta cu siguranță pe bucureșteni timp de peste trei săptămâni, cât va rămâne deschisă expoziția. „«Ţara asta a mâzgălit-o, pe carton, un copil», sunt cuvintele lui Eugen Ionescu cărora trebuie mereu să le subsumăm un astfel de demers. Nardinia ar putea fi intitulat tărâmul în care pășim când trecem de pragul galeriei (precum dulapul/șifonierul prin care copiii lui Lewis treceau în Narnia)“, spune curatorul Doinel Tronaru.

Nu este pentru prima dată când Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor interacționează cu acest artist, ținând cont de participarea sa la seria de masterclass-uri pe care Arbor le-a organizat în cadrul instituțiilor de educație artistică din Republica Moldova în anul academic 2018-2019, intitulată Arbor Master Classes in Arts. Giuliano Nardin a ținut atunci un atelier de trei zile cu studenții Colegiului Republican de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală“ de la Chișinău, tema atelierului fiind interacțiunea culorilor. Acum, Arbor.art.room organizează cea de-a treia expoziție personală din București a artistului. Expoziția este intitulată original și enigmatic „Nimic nou la Podul Săbăreni“, trimițând la critica antimilitaristă din romanul „Nimic nou pe frontul de Vest”. Dincolo de celebrul pod care stă să cadă la marginea Bucureștiului, înspre Chitila, Săbăreniul, spune Giuliano Nardin, „este faptul comun, cotidianul, maya“, la care se raportează ca artist. Așadar, plictis, rutină, conformism, din care se iese (artistul iese) prin imaginație și fantezie.

„Eu, tu și Giuliano“. Giuliano Nardin la Arbor.art.room (text curatorial de Doinel Tronaru)

În vârstă acum de 43 de ani, Giuliano Nardin este un pictor român, cu „rădăcini“ italiene în familie, oltean get-beget de trei generații, dar stabilit la București. A terminat studii de pictură sub îndrumarea unui clasic, pictorul Vladimir (Mirel) Zamfirescu, încă din primul deceniu al secolului, dar afirmarea a venit târziu și după o perioadă de retragere în „subteranele“ sistemului instituțional-artistic bucureștean. De fapt, Giuliano Nardin a fost (re)descoperit de un coleg de „arte“ puțin mai copt, pictorul Gili Mocanu, și lansat de-abia în 2018 de galeristul Dan Popescu (cel care-a lansat multe nume ale „generațiilor“ de artiști douămiiste și post-douămiiste). Acesta îi organizează, la H’art Gallery, prima expoziție personală, intitulată chiar așa, „001“, și pusă de galerist sub semnul „vălului de mireasă ca element de putere“. Giuliano trăiește și lucrează în București, în apropierea Parcului Cișmigiu, iar treptat acesta din urmă a devenit un topos fundamental pentru arta sa.

 

„Un artist chagallian, trecut prin Botero“, scriam, în luna mai a anului 2018, la acea expoziție numerotată „001“ de la H’art Gallery, extaziat de descoperirea artistului necunoscut până atunci. Lucrările au fost interpretate la acea vreme ca studii de antropologie, ca încercări de „dez-văluire“ a măștilor cu care ne acoperim, ca o deconstrucție a puterii (ca orice putere) de ordin simbolic. Uleiurile acelea datau însă, după cum însuși artistul mărturisește, de prin 2006-2007, iar în toamna acelui an, odată cu cea de-a doua expoziție personală, organizată tot de Dan Popescu în sălile nesfârșite ale Institutului de Arhitectură (și dedicată în principal Parcului Cișmigiu, ca topos fundamental – exterior și interior – al artistului), lucrările nardiniene aveau să ia altă turnură.

 

În actuala expoziție de la Arbor, care-ar putea fi subintitulată, așadar, „003“, Giuliano pare să fi dat „în mintea copiilor“, numai că, așa cum am spus de atâtea ori, astfel de esențializări și inocentizări ale discursului sunt greu de obținut. „Ţara asta a mâzgălit-o, pe carton, un copil“, sunt cuvintele lui Eugen Ionescu cărora trebuie mereu să le subsumăm un astfel de demers (Eugen, pentru că-i vorba de tânărul Ionescu, cel din „Elegiile pentru ființe mici“). Nardinia ar putea fi intitulat tărâmul în care pășim când trecem de pragul galeriei (precum dulapul/șifonierul prin care copiii lui Lewis treceau în Narnia). Vorbim, în noua serie de lucrări a lui Giuliano, exclusiv de guașe pe hârtie, de o dimensiune oarecum standard, dar al căror principiu ordonator nu este repetivitatea, ci, dimpotrivă, distinctivitatea și o permanentă imaginație creativă.

 

Putem identifica niște teme care se repetă și niște filoane care circulă pe parcursul aparent nesfârșitei serii, dar asta nu ne ajută prea mult. Nardin pictează frenetic, necontrolat, compulsiv, priapic, așa cum respiră și așa cum trăiește, și așa cum alții fac alte lucruri, de ordin artistic sau nu, care-i consumă și-i lasă moi și nesatisfăcuți. Însuși modul actual în care artistul s-a „expus“ arată acest lucru. Giuliano îl invită pe privitor să-i dedice întreaga atenție și să-l urmărească în aventura sa interioară. Se cere timp, dedicație și atenție pentru a sesiza subtilitățile acestei picturi și a înțelege în întregime intenționalitatea artistului. „Principiul terțiului exclus“ (sau „Tertium non datur“, cum i-a mai dat în minte, pentru o ecranizare, și lui Lucian Pintilie), este și el cel sub semnul căruia ar putea să mai stea lucrările nardiniene și această expoziție.

 

Deschiderea expoziției „Nimic nou la Podul Săbărenise va face în conformitate cu toate normele sanitare în vigoare, iar programul de vizitare s-a prelungit pe durata mai multor ore pentru a permite un aflux constant de vizitatori. Intrarea în spațiul expozițional se efectuează direct din stradă şi nu permite staționarea niciunui grup, oricât de redus, de persoane.

04
/04
/22

În ciuda relației noastre „love-hate” cu orașele de azi, datorită lor a apărut una dintre cele mai contrastante, fragile și inedite forme de exprimare: arta urbană/ stradală. Iată 10 teme de discuție despre orașul și agitația cotidiană ca surse de stres dar și de comunicare artistică, cu un artist vizual interesant de descoperit.

23
/03
/22

Muzeul Național de Artă Contemporană se alătură eforturilor susținute de a-i ajuta pe cei care fug din calea războiului. Spațiile MNAC devin, pentru a le oferi refugiaților câteva momente de liniște, centre cu activități pentru copii și donații, locuri de întâlnire cu cei apropiați și propun chiar și oportunități profesionale. 

15
/03
/22

Tabăra de artă „Pictori de azi la Balcic”, organizată de Asociația ELITE ART club UNESCO, reunește, încă din anul 2003, creațiile artiștilor într-o arhivă de exprimare stilistică, fiecare pictor participant abordând în stilul caracteristic diversitatea de forme și imagini pe care Balcicul o oferă.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

10
/03
/22

Cea de-a doua ediție a festivalului internațional FOTO WIEN, care reunește peste 140 de expoziții și 300 de evenimente cu tema fotografia de artă, va avea loc în perioada 9 - 27 martie 2022, în capitala Austriei. Festivalul face parte din rețeaua European Month of Photography (EMOP) şi prezintă fotografia artistică în muzee, în galerii vieneze, în off-spaces și spații alternative de expoziție şi în institute culturale. Trei proiecte distincte cu participare artistică românească au loc în acest cadru, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena.

09
/03
/22

Galeria neconvențională Celula de Artă și Carol 53 găzduiesc, între 12 și 2 aprilie, expoziția caritabilă Bombe și oameni. Artiști uniți împotriva războiului / Bombs and Humans. United Artists against War, în care peste 65 de artiști români și ucraineni militează pentru pace, iau atitudine împotriva războiului din Ucraina, împotriva războiului, împotriva tuturor armelor de ucidere și a orgoliului firii omenești care naște războaie. Vernisajul va avea loc sâmbătă, pe 12 martie, de la ora 16:00, în București (B-dul Carol nr. 53).

24
/02
/22

Pe 24 februarie, la ora 18:00, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită la cea dintâi conferință online din acest an, intitulată „Hărți și globuri în pictura olandeză din secolul al XVII-lea”, susținută de dr. Cosmin Ungureanu, istoric de artă, doctor în istoria arhitecturii, expert acreditat în pictură și grafică europeană din secolele XVI-XIX.