Ioana Ciocan, director Art Safari: „Arta românească merită să fie arătată întregii lumi”
https://www.ziarulmetropolis.ro/ioana-ciocan-director-art-safari-arta-romaneasca-merita-sa-fie-aratata-intregii-lumi/

INTERVIU Între 11 şi 20 mai, Bucureştiul găzduieşte Art Safari, cel mai important eveniment de artă de la noi. Ce vom vedea în acest an, aflăm de la curatorul Ioana Ciocan.

Un articol de Alina Vîlcan|16 Aprilie 2018

Ioana Ciocan este directorul general al Pavilionului de Artă București – Art Safari și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În rândurile care urmează, ne introduce în culisele Art Safari 2018, un eveniment de neratat pentru toți iubitorii artei contemporane, și ne vorbește despre arta autohtonă a momentului.

Ce aduce nou Art Safari 2018 și cum se construiește un astfel de eveniment?
Ediția 2018 a Art Safari București aduce foarte multe premiere publicului iubitor de artă și frumos. Vom avea Louis Vuitton, Ghenie, Brâncuși, Tonitza și Ceaușescu la un loc, într-un pavilion expozițional spectaculos, al cărui concept arhitectural este semnat de cunoscutul arhitect Attila Kim, comisarul României la Bienala de la Veneția, din 2016 până în prezent. De altfel, conceptul acestei ediții a fost conturat în jurul colaborării cu partenerii internaționali Louis Vuitton Foundation și Muzeul Pompidou. Evenimentul va fi conceput sub forma unui muzeu temporar și va găzdui, drept principale focusuri, o expoziție de artă contemporană curatoriată de Hervé Mikaeloff (curatorul Grupului Louis Vuitton Moët Hennessy și al Fundației Louis Vuitton din Paris) și o expoziție dedicată artei românești importante, curatoriată de Alina Șerban.

Mircea Cantor, „Anthroposynaptic (Dior / Bihor)”, 2018, Broderie pe țesătură, (Vestă Dior Toamna 2017 și cojoc binșenesc, Bihor, România). Foto: Art Safari, prin amabilitatea artistului

Pavilionul Central „Art on Stage” este locul în care vor expune artiști contemporani. Selecția va cuprinde lucrări ale artiștilor Alex Mirutziu, Arantxa Etcheverria, Ciprian Mureșan, Cristian Rusu, Daniela Palimariu, Ioana Stanca, Marius Bercea, Mircea Cantor, Radu Cioca, Răzvan Anton, Răzvan Boar, Șerban Savu, Vlad Nancă, Vlad Olariu etc. Vom avea și o parte de performance. În cadrul acestei expoziții, iubitorii de artă vor putea admira în premieră națională o lucrare valoroasă semnată de Mircea Cantor, realizată special pentru Art Safari București de celebrul artist, Anthroposynaptic Dior/Bihor, o lucrare în oglindă, unde moda se împletește cu arta la propriu – o vestă Dior colecția toamnă-iarnă 2017 și un cojoc binșenesc din Bihor. În aceeași notă, în cadrul Art Safari București va fi expusă și o altă lucrare de Mircea Cantor – Anthroposynaptic – care se află în colecția Louis Vuitton Foundation – o broderie pe cămăși tradiționale de bărbat și femeie din Maramureș.

Dacă Pavilionul Central va surpinde trenduri, modă, efervescență urbană, Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural” va ghida vizitatorii de-a lungul unui traseu expozițional dedicat artei românești până la jumătatea anilor ’90, din peste 20 de muzee din România, precum și lucrări din importante colecții private, cu focus pe peisaje naturale. Tot în cadrul Pavilionului Muzeal, vor fi expuse și lucrări de Brâncuși în împrumut de la Muzeul Pompidou din Paris.

Iubitorii de artă vor avea șansa să vadă și ce fel de artă colecționa Nicolae Ceaușescu, în cadrul expoziției „Altceva despre Ceaușescu”. Pentru scurt timp, în centrul Capitalei, vom fi gazda celor mai de seamă lucrări din colecţia Ceauşescu, printre care opere de Ștefan Luchian, Octav Băncilă, Gheorghe Petrașcu, Camil Ressu și Iosif Iser.

Ion Țuculescu, „Priviri din văzduh”, ulei pe hârtie, 1959-1961, colecție privată. Foto: Art Safari

Cea de-a treia expoziție principală din cadrul muzeului temporar Art Safari București va fi Colecția BCR, o selecție de lucrări de artă românească de patrimoniu, ale unor mari artiști români precum: Nicolae Tonitza, Thedor Pallady, Ion Țuculescu, Corneliu Baba, Camil Ressu, Horia Bernea și mulți alții, redată circuitului public.

În cadrul Programului Internațional, organizat în colaborare cu ambasadele Germaniei, Israelului, Elveției, Spaniei, Argentinei, Statelor Unite ale Americii în România și cu Forumul Cultural Austriac, vor fi expuse lucrări ale mai multor artiști internaționali și vor fi organizate o serie de evenimente și performance-uri. Iar punctul central al Programului Internațional va fi o instalație realizată de artistul german Clemens Behr, în exteriorul Art Safari.

Și pentru că pasiunea pentru artă se cultivă la vârste mici, copiii nu aveau cum să lipsească de la Art Safari București. Programul Art Safari Kids 2018 este dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 12 ani și oferă ateliere de creație, în cadrul cărora familiile îşi pot manifesta creativitatea împreună. De asemenea, tururi ghidate susținute de elevii Școlii Lauder-Reut și British Council îi vor introduce pe copii în lumea artei.

Pentru un eveniment cu o asemenea amploare, muncim timp de un an – de la căutările cu adevărat safariene de spații, construcții, amenajări, demolări, până la alcătuirea echipei, pentru că an de an, avem o echipă curatorială și arhitecturală nouă, până la căutarea operelor, transportul lor (mai ales că vorbim în unele cazuri de tezaur, motiv pentru care este asistat de autorități, fiind bunuri ale statului), asigurarea lucrărilor și a condițiilor optime de expunere, în acord cu normele legislative.

Mircea Cantor, „Anthroposynaptic”, 2015, Broderie pe cămăși tradiționale de bărbat și femeie din Maramureș, România. Approx. 50 elemente. Colecția Fondation Louis Vuitton, Paris. Foto: Art Safari

Cum arată o zi din viața directorului general al Pavilionului de Artă București – Art Safari în această perioadă? Care sunt principalele provocări pentru dvs.?
În acest moment, cred că cel mai corect este să spun că Art Safari București înseamnă a doua mea casă, uneori la propriu, iar din 25 aprilie, momentul în care sosește pavilionul expozițional, îmi voi muta biroul în Piața George Enescu. Desigur, câteodată dau mesaje și e-mailuri la 1:13, la 2:22 sau la 3:01 dimineaţa și cred că motivația din spatele unei asemenea munci este oportunitatea de a construi o cultură a artei în România, de a schimba mentalități, de a cunoaște foarte mulți oameni din domenii diverse, artiști noi, colecționari și pe toți cei care alcătuiesc acest puzzle al artei. Și că de la an la an învăț lucruri noi și mă perfecționez.

Ce altceva vă motivează?
Faptul că mă pune în contact în fiecare zi cu oameni, cu lucrări noi, cu artiști – oamenii din spatele lucrărilor, cu galeriști, dealeri, critici de artă, colecționari, deci cu tot ceea ce înseamnă minunata scenă de artă.

Sunteți, de asemenea, vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Cum ați descrie interesul publicului român pentru arta plastică în acest moment?
Cred că publicul se va orienta tot mai mult spre artă și colecționism, deci spre o investiție în pasiuni, tot mai mulți fiind cei care apreciează valoarea unei creații unice, pe care o și pot lăsa moștenire. Românii sunt tot mai dornici să o descopere, să interacționeze cu ea. Avem colecționari care preferă marii maeștri ai artei românești – Grigorescu, Tonitza, Luchian etc., dar și un număr de colecționari care preferă arta contemporană.

Camil Ressu, „La cules”, 1920-1922, ulei pe pânză, Colecția BCR. Foto: Art Safari

Încep să se formeze noi generații, care îi (re)descoperă pe marii maeștri români – Camil Ressu, Corneliu Baba, Dumitru Ghiață – dar achiziționează și artă contemporană românească – Adrian Mureșan, Ghenie, Șerban Savu, Marius Bercea. Iar interesul tot mai crescut este dovedit și de cifrele de vizitare ale Art Safari București. Numărul vizitatorilor noștri s-a dublat în ultimii 4 ani, ajungând la 29.000 de vizitatori în 2017, de la 15.000 în 2014. Anul acesta suntem și mai ambițioși, estimăm 50.000 de vizitatori.

În 2014, ați publicat la editura Velland volumul Proiect 1990. V-aș propune să rememorăm, pe scurt, cum a apărut cartea și să ne spuneți povestea din spatele acesteia.
De Proiect 1990 îmi voi aduce aminte mereu cu drag. Totul a început în 2009, când obișnuiam să trec zilnic prin Piața Presei Libere, acolo unde rămăsese un enorm soclu, gol din 1990, și unde, pe vremea lui Ceaușescu, trona statuia lui Lenin. Mă tot întrebam de ce nu vrea nimeni să pună nicio sculptură pe soclul acela de granit, abandonat din martie 1990, de când Gigi Macaragiu, un preot, și alte câteva mii de de oameni au dat jos statuia lui Lenin de pe el. Am tot așteptat să se întâmple ceva cu el, să apară o operă acolo, până am ajuns la concluzia că dacă nu fac eu nimic cu el, așa va rămâne pentru totdeauna. Și am ales să îl transform eu în spațiu de expunere cu caracter temporar. Așa a luat naștere „Proiect 1990”, fără doritori care să expună pe un loc profund asociat cu dictatura lui Ceaușescu. Primul proiect de artă în spațiul public din România.

_Somnul lui Lenin” de Mihai Zgondoiu (septembrie 2011, în cadrul „Proiect 1990”), Piața Presei, București

Trăgând linie, „Proiect 1990” a însemnat un succes uriaș: 4 ani de muncă și expoziții temporare de artă contemporană, din ianuarie 2010, până în mai 2014, 20 de proiecte, o expoziție internațională la muzeul Beelden aan Zee din Haga, două volume apărute la editura Vellant, zeci de articole în presă, mențiuni în lucrări de licență, mediatizare internațională. Inclusiv invitația de a prelua frâiele Art Safari București, un eveniment unic ca amploare dedicat artei din România, se leagă foarte mult de „Proiect 1990”. În 2014, am fost invitată să lansez catalogul Proiect 1990 în cadrul primei ediții Art Safari București. Nici prin cap nu îmi trecea în acel moment că, în doar câteva luni, urma să fiu invitată să preiau managementul evenimentului.

De Proiect 1990 îmi voi aduce aminte mereu cu drag. Totul a început în 2009, când obișnuiam să trec zilnic prin Piața Presei Libere, acolo unde rămăsese un enorm soclu, gol din 1990, și unde, pe vremea lui Ceaușescu, trona statuia lui Lenin. (Ioana Ciocan)

Dar Transformation. Romanian Sculpture 25 Years After the Revolution?
În urma unei vizite în România a unui grup de colecționari olandezi, organizată de curatorul Maria Rus Bojan, am fost invitată să curatoriez o expoziție de sculptură românească contemporană la Muzeul Beelden aan Zee din Haga. A fost o experiență fantastică și am avut o colaborare perfectă cu muzeul.

Matei Lăzărescu, „Orizont interior”, fotografie alb-negru, 1978. Foto: Art Safari

Cum vede curatorul Ioana Ciocan evoluția artei contemporane autohtone în ultimul deceniu?
Piața de artă românească a crescut foarte mult, ajungând să concureze cu succes atât cu țările din regiune, cât și cu țările dezvoltate. Evoluția în acest domeniu este evidentă, pentru o țară aflată până acum trei decenii sub dictatură comunistă, când puțini erau cei care aveau o deschidere către arta contemporană. Dar anii pionieratului post-decembrist s-au încheiat, piața s-a reglementat, numărul de tranzacții naționale și internaționale de artă a crescut, numărul colecționarilor pasionați de artă românească este, de asemenea, în creștere, au apărut tot mai multe galerii noi, al căror program expozițional este urmărit pe o scenă internațională foarte competitivă. Avem artiști români prezenți în colecții internaționale relevante, în muzeele Tate Modern, Guggenheim, Pompidou și la Fundația Louis Vuitton din Paris. În acest moment, România este sincronică cu scena internațională de artă contemporană, iar arta românească merită să fie arătată întregii lumi.

Ce ați sfătui un artist la început de drum?
Să se dedice exclusiv actului de creație, să își descopere un statement personal și să fie consecvent în exprimarea lui. Să privească dincolo de evidențe. Și să fie perseverent, lucru valabil probabil în orice meserie și în orice domeniu.

Ce vă place cel mai mult la peisajul artistic din România anului 2018 și ce i-ați reproșa?
Am mai zis și voi continua să zic acest lucru. Este esențial învățământul. Reforma este inexistentă și cursurile de la arte sunt retrograde. Ne lipsește o corelare a scenei de artă și a pieței cu universitățile de profil. Aș păstra energia cu care vin studenții la Arte, dar aș schimba tot în școli. Și aș începe de mult mai devreme, de la grădiniță. Lucru pe care îl facem la Art Safari Kids. Așa am ajuns de la 2 participanți la ediția din 2015 la 2.000 de copii în 2017.

Dacă ați fi doar un iubitor de artă, ce nu ați rata cu niciun chip din Art Safari 2018?
Nu aș rata nicio expoziție, de aceea probabil aș alege un tur privat în cadrul Art Safari care să mă poarte într-o călătorie de la artă de patrimoniu, până la artă contemporană și performance. Și neapărat m-aș opri un pic mai mult în fața lucrării lui Marius Bercea.

Piața de artă românească a crescut foarte mult, ajungând să concureze cu succes atât cu țările din regiune, cât și cu țările dezvoltate. (Ioana Ciocan, curator de artă, director general Art Safari)

12
/12
/18

Joi, 13 decembrie, ora 12:00, va avea loc lansarea platformei online www.de100.ro, a proiectului „Români de 100 de ani”, proiect ce își propune să prezinte portretele și poveștile de viață a 10 români care și-au celebrat Centenarul odată cu România.

12
/12
/18

Asociația Națională a Artiștilor Vizuali (ANAV) împreună cu Walk & Shoot – Ateliere de fotografie organizează la Gallery (str. Leonida 9-11), în perioada 14-16 decembrie, a doua ediție a X-mas Photo Garage Sale.

25
/11
/18

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi ne propune expoziția „Războiul hărților”, dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri. Expoziția prezintă hărți etnografice realizate în prima parte a secolului XX, hărți care au fost utilizate atât în presă pentru promovarea poziției guvernului român privind Conferința de Pace de la Paris, cât și de către delegațiile naționale care au participat la aceasta.

25
/11
/18

Muzeul Naţional de Artă al României prin Secţia de Artă Orientală vă invită miercuri 28 noiembrie, ora 17, în sălile Kretzulescu, la deschiderea expoziţiei de artă japoneză consacrată gravurilor-stîlp cunoscute sub numele „hashira-e”, prezentate publicului în premieră: „Imagini ale lumii trecătoare, hashira-e. Gravuri-stîlp japoneze din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României”.

22
/11
/18

O gură de aer proaspăt. Îndrăzneală. Indignare trăită. Libertate. Un mesaj clar: Inchiziția să stea acasă! Așa se vede colonia artistică Baraka, grupare care, sâmbătă, se deschide din nou Timișoarei. 24 noiembrie, ora 17,00, în spatele curții Facultății de Arte, lângă Memorialul Revoluției, se oferă privitorului situații și spații noi. Eveniment recomandat persoanelor care au împlinit 18 ani.

16
/11
/18

Asociația CONIL în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Proedus și CIRCUL Metropolitan București organizează un amplu proiect cultural artistic dedicat centenarului Marii Uniri - ROMÂNIA COPIILOR, o ediție specială a CONIL Fest, Festivalul Integrării.

15
/11
/18

Garden of Unsettled Memories- expoziție personală Pavel Grosu. Galeria Sector 1  încheie seria expozițiilor personale ale artiștilor clujeni pe care i-a expus începând de la inaugurarea sa, din 2017, cu o expoziție de pictură semnată Pavel Grosu. Expoziția va fi vernisată pe 22 noiembrie, la ora 18:30 și va putea fi vizitată în perioada 23 noiembrie 2018 - 19 ianuarie 2019.

13
/11
/18

Spider-Man, Hulk, Doctor Strange, Fantastic Four, Iron Man, Daredevil, Thor şi X-Men. Toate acestea sunt personaje fantastice create de scriitorul şi editorul Stan Lee, în colaborare  cu mai mulţi artişti, precum Jack Kirby şi Steve Ditkode. Stan Lee s-a stins din viață luni dimineaţă, la Los Angeles, la vârsta de 95 de ani.

12
/11
/18

Regina Maria, figură centrală în eforturile de război ale României din timpul primei conflagrații mondiale, a fost prezentată publicului britanic într-o serie de intervenții ample ale istoricului și realizatoarei TV Tessa Dunlop, în cadrul unor emisiuni de mare audiență ale posturilor de televiziune și radio BBC One (BBC Breakfast), BBC Radio 4 (Woman's Hour), Channel 5 (5 News) și în varianta online a revistei History Today.

Page 1 of 4512345...102030...Last »