VIDEO Joia linguriţelor şi tipuri de nemurire la Milan Kundera
https://www.ziarulmetropolis.ro/joia-linguritelor-si-tipuri-de-nemurire-la-milan-kundera/

Librăria Cafe Kretzulescu şi Centrul Ceh au organizat săptămâna trecută o seară specială dedicată lui Milan Kundera, unul dintre cei mai renumiţi scriitori de origine cehă.

Un articol de Teodora Gheorghe|15 aprilie 2013

Editura Humanitas şi Centrul Ceh au organizat săptămâna trecută la Librăria Cafe Kretzulescu o seară specială dedicată lui Milan Kundera, unul dintre cei mai renumiţi scriitori de origine cehă.

Evenimentul s-a desfăşurat de Joia linguriţelor, într-o atmosferă selectă, pe terasa Kretzulescu. Invitaţii serii au fost Marina Constantinescu, critic de teatru, Alex. Ştefănescu, critic literar, actorul Victor Rebengiuc şi Rene Kubasek, directorul Centrului Ceh.

Trei titluri noi au fost lansate în cadrul unei cuceritoare serii la editura Humanitas: „Gluma“, „Nemurirea“ şi „Ignoranţa“, semnate de Milan Kundera. Întâlnirea şi-a propus să îi aducă pe cititori mai aproape de lumea din care face parte autorul de origine cehă. Invitaţii ne-au vorbit, pe rând, despre viaţa şi opera scriitorului, conturând un portret controversat.

Izolarea lui Kundera

Milan Kundera s-a născut în 1929 la Brno, în Cehoslovacia, într-o familie din clasa de mijloc. A studiat muzicologia, inspirat de tatăl său. Pasiunea pentru acest domeniu se regăseşte şi pe parcursul scrierilor sale. Romanele lui Kundera au fost influenţate profund cel de-al Doilea Război Mondial şi de ocupaţia germană. Unele zvonuri au afirmat că scriitorul a colaborat cu poliţia secretă, însă acesta a negat acuzaţiile. Fire introvertită, Kundera a preferat să trăiască departe de agitaţia mediatică, ferindu-se de interviuri.

Tematica romanelor sale se învârte în jurul exilului şi al degradării sufleteşti, sub apăsarea unui regim politic auster. Marina Constantinescu, o fină cunoscătoare a universului kunderian, îl descrie pe Kundera ca fiind „inteligent, vanitos şi ludic“, având un stil „sofisticat, elitist şi polifonic“.

În „Gluma“, Criticul Alex Ştefănescu remarcă antiteza dintre gândirea artistică şi gândirea rigidă, obsesivă – apanaj exclusiv al securităţii. Când jocul alunecă în sfera politică, se transformă într-o anchetă şi totul se interpretează eronat, chiar şi o glumă.

„Ignoranţa“ aduce în prim-plan nostalgia încercată de protagonişti, doi emigranţi din Cehoslovacia, care se întorc acasă după căderea comunismului, în 1989. Exilul generează o dezumanizare subtilă a personajelor, care îşi caută frenetic eurile zdrobite. Reîntoarcerea nu are nimic din farmecul mitologic al odiseei lui Ulise, eroii ei uzaţi încercând mai degrabă să se recompună din piese de puzzle împrăştiate.

Nemurirea mare şi nemurirea mică

„Nemurirea“ este un roman cu puternice accente filosofice. Kundera ne invită să descoperim două tipuri de nemuriri. Astfel, există „nemurirea mică“, asociată cu omul de rând care îşi propune să rămână în amintirea urmaşilor, şi „nemurirea mare“, destinată artiştilor şi geniilor, ale căror creaţii dăinuie atât în mintea, cât şi în sufletul celorlalţi.

Scriitorul ceh construieşte o diversitate de tipologii umane cu o reală măiestrie, dovedind un simţ psihologic aparte. „La Kundera se simte efortul de a nu renunţa la inteligenţă“, ne spune Alex. Ştefănescu. Mi-ar fi frică să stau în raza lui. Ar înţelege totul despre mine“, adaugă zâmbind criticul.

La final, actorul Victor Rebengiuc a onorat audienţa cu pasaje din opera scriitorului, citite cu un glas candid şi totodată insinuant, presărat cu o notă de ironie inteligentă. Seara dedicată lui Milan Kundera s-a încheiat cu un mini-concert susţinut de Robin de la Robin and the Backstabbers.

07
/02
/22

Editura Humanitas Fiction ne invită să descoperim cea mai nouă carte semnată de scriitoarea Isabel Allende. Lansat simultan în limbile spaniolă, engleză şi română pe 25 ianuarie 2022, romanul „Violeta” surprinde 100 de ani de istorie, din 1920, când gripa spaniolă ajunge pe continentul sud-american, până în 2020, când pandemia de Coronavirus răvăşeşte întreaga lume.

03
/02
/22

În toți și în toate există o parte întunecată, necunoscută, amenințătoare. Umbra fiecărui om și a fiecărui lucru atrage cu o forță magnetică scriitorii.

30
/01
/22

În proza scurtă rigoarea și libertatea se întâlnesc de multe ori în chip fericit. Uneori, reușita atinge cele mai înalte niveluri, iar literatura ajunge în noi teritorii și cucerește milioane de cititori. Este și cazul unor scriitori renumiți, de diverse origini, care au publicat proză scurtă, accesibilă și în limba română.

29
/01
/22

Apărut în limba română în colecția „Cărți cult” la Editura ART (traducere de Petre Solomon, 2021), romanul „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury reuşeşte performanţa de a fi deopotrivă o capodoperă a literaturii universale, un clasic al genului şi un bestseller.

21
/01
/22

Intimități, cel de-al patrulea roman al lui Katie Kitamura, scriitoare americană de origine japoneză, se înscrie deja pe linia succesului precedentelor cărți ale autoarei, traduse în peste 20 de limbi, iar una dintre ele aflată în curs de ecranizare. Pornind din start cu avantajul unor recomandări puternice din partea fostului președinte Barack Obama și a lui Oprah Winfrey, Intimități a fost apreciat atât pentru temele propuse de scriitoare, cât și pentru stilul ultramodern, nonconformist și „cool” în care e scris, după cum observa The New York Times.