La drum cu urmaşii Baronului Munchausen. POVEŞTI(-le lui Dede’s) CU FINAL NEAŞTEPTAT
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-drum-cu-urmasii-baronului-munchausen-povestile-lui-dedes/

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor şi nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinaţia una de relaxare (Braşov), deci bănuiesc că publicul era puţin diferit de cel obişnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparaţie cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta Bucureşti – Găeşti.

Un articol de Dede's (Dan Nicolaie)|23 august 2016

În vagon m-am trezit împresurat de „seniori”, iar în momentul în care a intrat controlorul am crezut că urmează să împartă și pensiile. Vorbăreți nevoie mare, bătrâneii,  au început să povestească diverse întâmplări din ultimele lor aventuri pe munte.

Plimbări de zeci de kilometri prin Urali, cățărări uluitoare în Carpați, tehnici de supraviețuire, ultimele noutăți în materie de echipament, au fost câteva din temele de discuție care m-au zdrobit pur și simplu.

Eram prost echipat, nu mă vedeam rezistând la drumuri pe creste de munte de câte 50-60 de kilometri și nici măcar la dormit în aer liber în mijlocul pădurii sălbatice nu mă calificam.

Poveştile lui Dede’s

Foto by Dede’s

Când o doamnă a început să povestească unor prieteni din provincie despre o ploaie torențială, din vara trecută, cu mașini plutind în derivă și oameni cu apa până la piept în fața magazinul Unirea, convingerea că sunt în compania urmașilor baronului Munchausen s-a întărit definitiv.

În timpul călătoriei lecturam „Odiseea marțiană – maeștrii anticipației clasice”, dar concurența era mult prea puternică pentru Jules Verne, H.G. Wells sau Alexandr Beleaev, semnatarii povestirilor din volum.

Ajuns în Bușteni, sub impresia povestirilor pensionarilor m-am ambiționat dincolo de posibilitățile fizice și într-o mișcare necontrolată pe traseele din jur și chiar prin localitate, până la sfârșitul zilei am parcurs 35 de kilometri.

Evident că a doua zi eram paralizat de la gât în jos, dar mai rău mă durea gândul la pensionarii care probabil încă zburdau precum caprele de munte.

Cu moralul la pământ, a treia zi urmăream știrile Pro TV. Deodată o știre m-a făcut să sar până în tavan, era vorba despre doi turiști de 70 de ani  rătăciți, speriați, epuizați, recuperați de către salvamontiști.

În imagini apăreau doi dintre colegii mei de vagon, printre cei mai vorbăreți. Cu sufletul mai ușor, am revenit la maeștrii anticipației clasice.

Foto: La drum cu urmaşii Baronului Munchausen. Poveştile lui Dede’s – Dede’s

 

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.