13. Poveștile lui Dede’s
https://www.ziarulmetropolis.ro/13-povestile-lui-dedes/

O jumătate de plic, gol, conţinea o adresă. Primisem foaia de la fratele meu, care aflase adresa de la un coleg de muncă, din Bucureşti, cu rude în Transilvania. Aşa funcţionau lucrurile, când funcţionau. M-am dus la Poşta din oraşul în care făceam liceul, Găeşti, am cumpărat un plic şi timbre, iar seara am scris o mică scrisoare.

Un articol de Dede's (Dan Nicolaie)|13 Noiembrie 2018

O expunere de motive, s-ar spune acum în termeni sofisticați. Am copiat adresa pe plicul meu, iar a doua zi l-am pus la cutia poștală. Cărțile erau atunci (sunt și acum) marea mea pasiune, așa că eram nerăbdător să primesc coletul de la Mediaș. Atât de nerăbdător încât întrebam zilnic poștașul dacă are un aviz pentru mine.povestile lui dede's

După două săptămâni, factorul poștal, bucuros că scapă de pisălogeală, mă aștepta în stația de autobuz, unde coboram la revenirea de la școală, ca să-mi înmâneze avizul.

Nu mai primisem niciodată un colet. Era 1990, primăvara, așa că, în general, erau multe domenii care conțineau ”niciodată”.

Am luat bicicleta Tohan a tatălui, Pegasul meu fusese furat în urmă cu câteva săptămâni, și am plecat spre poșta din comună, aflată la  4 kilometri de casă. Am ajuns și imediat am plecat, uitasem să-mi iau buletinul. Am revenit acasă, buletinul, absent.

Mi-am amintit că actul meu de identitate era la antrenorul echipei de fotbal din sat. Am urcat pe bicicletă, am ajuns acasă la om, unde era buletinul, dar nu și el, am plecat mai departe, l-am găsit undeva pe malul Argeșului, am revenit în sat, am luat buletinul, pe drum, pedalând, am constatat că era actul unui coleg de echipă, am revenit, am corectat eroarea și de această dată am revenit la poștă.

Am luat coletul, am pedalat puțin, m-am oprit pe podul de peste singura autostradă existentă în țară în acel moment, care făcea legătura între Petrești și Greci, am desfăcut coletul și am fost cuprins de o emoție sinceră, așa cum erau multe în acel an. Țineam în mână o Biblie cu coperți din piele, care călătorise pe ruta Hamburg – Mediaș – București până să ajungă la mine.

În noaptea aceea nu am dormit, am răsfoit continuu Cartea, uluit în acel moment mai mult de ea ca obiect, decât de conținut. Am foarte multe ediții ale Bibliei acasă, mai puțin Biblia de atunci, pe care am refuzat să o scot vreodată din casa părintească.

-13 noiembrie este ziua Bibliei.

Foto: Poveștile lui Dede’s – Dedes.ro

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.

15
/06
/19

Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, „Orașul fetelor” explorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.

12
/06
/19

Vă propunem astăzi un interviu cu un personaj care vine dintr-o zonă culturală mai puțin mediatizată: cultura noastră culinară. Cosmin Dragomir a pus pe picioare editura GastroArt și publică – nici mai mult, nici mai puțin – decât cărți despre istoria bucătăriei noastre.

Page 1 of 9312345...102030...Last »