La grande bellezza. Decadenţă şi decrepitudine
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-grande-bellezza-decadenta-si-decrepitudine/

CRONICĂ DE FILM Ignorat anul trecut de juriul de la Cannes, însă premiat recent cu Oscarul pentru film străin, „La grande bellezza” este un exerciţiu seducător de autoflatare din partea lui Paolo Sorrentino.

Un articol de Ionuţ Mareş|28 martie 2014

Inspirat din fellinienele „La dolce vita”, „Otto e mezzo” şi „Roma”, faţă de care face o plecăciune ca un discipol îndrăzneţ şi emancipat în faţa maestrului, „La grande bellezza”/”Marea frumuseţe” este portretul în tuşe lirico-groteşti al Romei contemporane.

Celebrul oraş este însă redat prin ochii şi temperamentul mondenizat al unui scriitor îmbătrânit şi blazat, Jep Gambardella (interpretat de impecabilul Toni Servillo), care trăieşte încă din faima primului şi singurului său roman, vechi de 30 de ani, „Aparatul uman”.

Roma lui Gambardella este un oraş al depravării, al decrepitudinii, al morţii, al spleenului alungat prin petreceri extravagante, care, prin camera cu mişcări languroase a directorului de imagine Luca Biggazzi şi talentul de portretist al lui Paolo Sorrentino, devin adevărate bacanale de dimensiuni cosmice.

Asemeni protagonistului, oraşul tânjeşte după trecutul glorios, după „marea frumuseţe” de altădată, din care nu au mai rămas decât clădirile sau operele de artă simbol şi de la care nu s-a transmis decât un etos alterat al vieţii trăite în plăceri imediate.

Fauna care populează lumea lui Gambardella este una dominată de frivolitate, impulsuri, superficialitate, iar cuvântul de ordine este decadenţa (cu panaş), în societate, artă sau religie. O decadenţă pe care Sorrentino o redă cu voluptatea unui moralist temperat, interesat nu atât de profunzimi şi subtilităţi, cât de o atentă stilizare.

În timp ce lentila de caricaturist prin care Fellini îşi privea personajele lăsa loc pentru compasiune şi melancolie, pentru înţelegere sinceră faţă de formele atât de diverse de manifestare a naturii umane, înclinaţia spre satiră a lui Sorrentino este mai pronunţată, fără a fi însă şi cinică.

Firul epic este inexistent: filmul este o înşiruire de tablouri în mişcare lentă (scenele de petrecere sunt cele mai reuşite). Fiecare dintre ele reprezintă un prilej pentru Sorrentino de a-şi etala resursele de imaginaţie vizuală, lăsând pe alocuri impresia că unicul scop este satisfacerea vanităţii sale de stilist înzestrat, de diagnostician expresiv al unei descompuneri ireversibile.

„La grande bellezza” a deschis miercuri seară, la Cinema Studio, cea de-a 10-a ediţie a Festivalului de Film Bucureşti, iar de vineri poate fi văzut şi în cinematografe.

INFO

„La grande bellezza“ (Italia, 2013)

Regia: Paolo Sorrentino

Cu: Toni Servillo, Carlo Verdone, Sabrina Ferilli

Rating: ●●●●○

Foto: captură La grande bellezza

30
/06
/20

Drama suedeză „Beartown/Scandalul” va avea premiera în toate teritoriile HBO Europe, în această toamnă. Serialul, bazat pe romanul bestseller al lui Fredrik Backman, este regizat de Peter Grönlund și îi are în rolurile principale pe Ulf Stenberg, Aliette Opheim, Tobias Zilliacus, Miriam Benthe și Oliver Dufaker.

29
/06
/20

Cele mai noi filme distribuite pe ecranele din România de către Independența Film se văd la TIFF (31 iulie - 9 august, Cluj), în timp ce contul de Vimeo al casei de distribuție primește titluri de referință, producții prezentate și premiate la Cannes.

25
/06
/20

”Grilele, genurile, toate categoriile fixate sunt inamicii criticului” şi ”Libertatea criticului este de a nu se supune ierarhiilor gata făcute”. Sunt doar două dintre numeroasele idei stimulante despre critica de film dintr-un dosar din revista franceză „Cahiers du cinéma” pe aprilie, în ultimul număr înainte de schimbarea echipei editoriale.

21
/06
/20

CRONICĂ DE FILM Realizat în Franţa şi cu o distribuţie formată din Catherine Deneuve, Juliete Binoche şi Ethan Hawke, „La vérité”/”The Truth” (2019) nu este printre cele mai reuşite titluri ale regizorului japonez Hirokazu Koreeda. Un film lejer, dar tonic.

19
/06
/20

Până pe 21 iunie, inclusiv, pot fi văzute gratuit scurtmetraje realizate de regizori români în timpul autoizolării impuse de pandemie, alături de o selecție de filme scurte din 21 de țăre europene, curatoriată de Andrei Tănăsescu, directorul artistic al acestei ediţii.

17
/06
/20

Fascinanta Italie, aflată în vizorul lumii, într-un an cu totul neobișnuit, este în centrul atenției și la Festivalul Internațional de Film Transilvania, de data aceasta, pentru cinema-ul ei seducător.

16
/06
/20

CRONICĂ DE CARTE Nu știu să existe vreo carte în limba română despre Alain Delon, nici măcar în traducere. Dar pentru că accesul la volume în limbi străine e mai ușor decât oricând, recomand două splendide albume în franceză – „L'encyclopédie Alain Delon” (2016) și „Alain Delon. Film par film” (2019).

12
/06
/20

CRONICĂ DE CARTE Cea mai nou apariţie în colecţia de cărţi de film a Editurii Noi Media Print, volumul „Noul cinema, două decenii şi ceva”, de Marian Sorin Rădulescu, adună o serie de texte ale criticului timişorean – de la eseuri mai elaborate, la simple note – despre câteva din filmele regizorilor reprezentativi ai cinematografiei române post-2000.

11
/06
/20

Cele mai bune documentare de mediu din ultimul an, alături de producții recente care s-au remarcat prin povești nebănuite, vor putea fi vizionate online, gratuit, în cadrul celei de-a 9-a ediții Pelicam - Festivalul Internațional de Film despre Mediu și Oameni, între 10-19 iulie.