La limita de jos a cerului, de Igor Cobileanski – teaser video
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-limita-de-jos-a-cerului-de-igor-cobileanski-teaser-video/

La limita de jos a cerului este o dramă dulce-amăruie despre un Sancho Panza, nu despre un Don Quijote.

Un articol de Andrada Văsii|22 septembrie 2013

La limita de jos a cerului este o dramă dulce-amăruie despre un Sancho Panza, nu despre un Don Quijote. 

Viorel este un traficant mărunt de droguri care trăieşte într-un orăşel uitat de lume din Republica Moldova. Cel mai bun prieten al său îl târăşte după el în visul lui nebun de a zbura cu un deltaplan stricat, mama sa îl bate la cap să îşi găsească un serviciu, iar femeia pe care o iubeşte urmează să plece cu iubitul care trebuie să iasă din arest preventiv.

Viorel decide să îşi schimbe viaţa în bine, însă realizează curând că binele e o chestiune relativă.

La limita de jos a cerului – un film apreciat

The Hollywood Reporter nota: „Scris de renumitul cineast al Noului Val, Corneliu Porumboiu (Camera d’Or pentru „A fost sau n-a fost?”), şi de regizor, filmul este un studiu de caracter în pași domoli, punctat de momente de umor negru, în care, în stilul obișnuit al Noului Val, greșelile dar și bunele intenții ale personajelor se răsucesc încet, ca un laț, în jurul gâtului protagonistului”.

La limita de jos a cerului

,,La limita de jos a cerului” este o dramă dulce-amăruie despre un Sancho Panza, cu Igor Babiac.

E despre viața cotidiană a unui anti-erou care are de înfruntat circumstanțe și nu aventuri, e despre Viorel, un mărunt traficant de droguri dintr-un orășel de provincie din Republica Moldova.

Viorel încă locuiește cu mama lui, i se înroșesc urechile când se înfurie și lasă zilele să treacă într-un „laissez faire” continuu, în stil moldovenesc. Cu Gâscă, prietenul lui, se implică în mici afaceri cu droguri, în timp ce îl ajută să zboare cu un deltaplan care nu pare niciodată să funcționeze cum trebuie; și se îndrăgostește de Maria.

Această existență aparent fără griji se precipită și îl găsește pe protagonistul nostru prins în propria lui incapacitate de a lua decizii, făcându-l să-și dea seama că a venit momentul să crească și să se poarte ca un adult.

Naivitatea cu care fură, ca și cea cu care iubește, nevoia lui continuă de a da un sens vieții lui prin ceilalți, nepăsarea cu care lasă timpul să treacă pe lângă el și, în final, credința că a zbura înseamnă a cădea, sunt doar câteva dintre micile drame care transformă poezia prozaică a vieții lui într-o poveste despre strădania de a lua în piept, în felul lui, întâmplările vieţii de zi cu zi.

Filmul îi va purta pe spectatori într-o lume vizitată extrem de rar în cinematografia contemporană, într-o țară împărțită între dorința de se deschide către Occident și rămășițele sale din epoca sovietică.

Povestea din spatele filmului

La limita de jos a cerului a primit o finanțare de 1.282.395 de lei din partea Centrului Național al Cinematografiei (CNC). Scenariul a fost dezvoltat cu sprijinul rezidenței la Atelierul Cinefondation, un proiect al Festivalului de la Cannes.

Filmul a fost selecționat la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary, în competiția East of the West (2013) și la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia (2013).

Citiţi şi: La limita de jos a cerului – filmul lui Igor Cobileanski în cinematografe

Igor Cobileanski declara: ,,Scenariul original al filmului „La limita de jos a cerului” a fost scris de Corneliu Porumboiu și acesta a fost, probabil, unul dintre cele mai „problematice” aspecte pentru mine, la nivelul emoțional, pentru că îmi închipuiam că spectatorii se vor gândi la filmele lui când îl vor vedea pe al meu și-l vor compara cu ele.

Am avut noroc de un scenariu scris cu foarte mult talent, de un producător foarte dedicat, de o echipă tehnică profesionistă și de un director de imagine experimentat. Toate acestea împreună au făcut ca filmul să existe și, cel mai important, mi-au dat curajul să trec peste lipsa de încredere pe care o implică un debut.”

Sight & Sound nota: „Rareori un personaj principal a fost portretizat cu atâta acuitate, simpatia inițială a publicului fiind subminată progresiv de înțelegerea faptului că acesta acționează mult dincolo de normele morale și de rutina încălcării legilor. În timp ce cunoștințele și prietenii lui sunt ocupați cu micile lor trădări și mișmașuri, Viorel îi urmărește îndeaproape, folosindu-se de informațiile pe care le deține pentru a ajunge la fata de care e obsedat.

Dezvăluind cu atâta precizie consecințele fiecăreia dintre acțiunile protagonistului, filmul scoate la iveală egoismul aproape psihotic al lui Viorel”.

Foto credit: La limita de jos a cerului (foto sus – Igor Cobileanski, Ela Ionescu și Igor Babiac), Cinemagia

Dacă v-a plăcut articolul, urmăriți-ne și pe Facebook!

26
/11
/21

INTERVIU „Cu fiecare film am impresia că învăţ ceva nou despre meseria de actor”, afirmă într-un interviu cunoscutul actor franco-algerian Kad Merad, progatonist în comedia „Succes de public” („Un triomphe”, 2020), regizată de Emmanuel Courcol şi disponibilă în prezent în cinematografele din România.

22
/11
/21

„Titane”, cel mai șocant film al anului, ajunge în cinematografele din România din 3 decembrie, distribuit de Independența Film. Catalogat drept thriller psycho-sexy, „Titane” a stârnit valuri de șoc la Cannes, mai mulți spectatori pierzându-și cunoștința în timpul proiecției.

22
/11
/21

Primele trei filme din seria „Matrix” vor fi difuzate de Warner TV în luna decembrie, în așteptarea celui de-al patrulea lungmetraj, „Renașterea/ Resurrections”, care va fi lansat în preajma Crăciunului.

22
/11
/21

Viaţa grea din Gaza, violenţele asupra palestinienilor din teritoriile ocupate, agresiunile asupra femeilor în lumea arabă sau problema refugiaţilor se numără printre subiectele tratate de o serie de documentare care completează programul ediţiei din acest a Festivalului Filmului Palestinian.

17
/11
/21

Regizat de britanicul Edgar Wright, „Last Night in Soho” (2021) stă pe o idee grozavă. Ia un reflex des întâlnit al multora dintre noi, idealizarea unei anumite perioade, şi îl aruncă în aer cu stil.

10
/11
/21

CRONICĂ DE FILM Mi-e neaşteptat de greu să scriu despre „La civil” (2021), deşi e un film pe care am fost nerăbădător să îl văd. „Waiting for August” (2014), documentarul cu care a debutat Teodora Mihai, regizoare din Belgia, dar de origine română, m-a impresionat când l-am văzut şi încă îi port o amintire puternică.