Lansarea volumului „Mihai Olos”, recent apărut la Editura MNAC
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansarea-volumului-mihai-olos-recent-aparut-la-editura-mnac/

Editura MNAC şi-a adăugat în colecţie o nouă publicaţie, ajungând astfel la un portofoliu de 71 de titluri.

Un articol de Liliana Matei|23 februarie 2022

Volumul „Mihai Olos” se lansează cu participarea autorilor în cadrul unui eveniment din seria MNAC LiveOnline, joi 24 februarie, ora 18:00 pe pagina de Facebook a muzeului. Înregistrarea evenimentului va fi disponibilă ulterior pe canalul de Youtube al muzeului.

Mihai Olos a avut drept menire „să ordoneze Haosul”

Creator al Orașului Universal, artist conceptual fascinant, autor al unei opere complexe, Mihai Olos a avut înzestrări diverse: pictor, sculptor, grafician, arhitect, poet, muzician, geniu al improvizației. Prototip al omului universal și personaj spectaculos, asemeni operei lui, a impresionat orice norocos care a avut privilegiul de a-l întâlni. Iar creațiile sale au marcat ireversibil arta românească a veacului XX.

Mihai Olos se numără printre puținii artiști care au asimilat în mod original și creativ experiența lui Constantin Brâncuși, creând un univers dinamic de forme și aducând la un nivel complet nou de înțelegere relația dintre cultura materială țărănească și cea vizuală contemporană.

Olos a sfidat constrângerile și limitele impuse de comunism, reușind să se conecteze, prin munca și călătoriile sale, la ultimele cercetări din domeniul arhitecturii utopice radicale, dar și la cele mai noi tendințe – arta ca activism social (unde și-a întâlnit, în idei și în viața reală, spiritul geamăn: Joseph Beuys).

Un artist uriaș, prea puțin cunoscut și nu îndeajuns prețuit, are șansa de a fi (re)descoperit de publicul de astăzi. Născut în februarie 1940 în Maramureș, Mihai Olos se număra, trei decenii mai târziu, printre cei dintâi protagoniști de happening-uri din România. În 1991, s-a stabilit în Germania, la Endigen, dar a rămas fidel originilor sale.

Olos are inteligența deopotrivă materială și metafizică a lui Horia Bernea, dar nu și dogmatismul teluric al acestuia; e capabil de polimorfism stilistic și de transformări multiple ale personalității vizuale, ca Ion Bitzan, dar nu abdică niciodată de la principiul unic al ideii; este un scriitor de concepte poetice precum Alexandru Chira, dar satul pe care el îl explorează astfel e unul generic, nedeterminat spațio-temporal; Olos are obstinația formală a lui Paul Neagu, dar o salvează printr-un relativism al materialelor; el e preocupat de o pedagogie a vizibilului, ca grupul Sigma, dar o subordonează elanului artistic pur; e un constructor de orașe utopice, ca Liviu Stoicoviciu, dar personajul său are o sălbăticie exterioară orașului”. (Călin Dan, Pasaje pe lângă oraș. Câteva note hermeneutice despre Mihai Olos, Editura MNAC, 2021)

Amplul volum „Mihai Olos”, proiect-eveniment al Editurii MNAC, are misiunea de a face cunoscută unor noi categorii de public opera unui creator fascinant.

Volumul Mihai Olos poate fi achiziționat în magazinul de la parterul muzeului, cât și la librăriile partenere: Cărturești, Seneca Anticafe și Librăria Eminescu din București. Distribuția internațională este asigurată prin dcv-books.com.

Invitați speciali:

  • Magda Predescu, autoare text, cercetare catalog, co-editor

Este cercetător științific în cadrul Editurii Muzeului Național de Artă Contemporană al României. Este membru al AICA Internațional. A primit granturi de cercetare din partea Getty-Colegiul Noua Europă, Archives de la Critique d’Art (Rennes) și Maison des Sciences de l’Homme (Paris).

  • Ileana Pintilie, autoare text

Este istoric şi critic de artă, profesor universitar abilitat la Facultatea de Arte, Universitatea de Vest din Timişoara, curatoare independentă. A publicat numeroase articole, eseuri de artă contemporană și este colaborator al publicației ARTMargins. A organizat şi curatoriat festivalul de performance Zona în Timişoara și numeroase alte expoziţii în ţară şi în Europa.

  • Anca Mihuleț, autoare text

Este istoric de artă și curator; trăiește și lucrează în Seul. În 2016, Anca Mihuleţ a fost premiată de Asociația pentru Cultură și Teorie Igor Zabel din Ljubljana cu una dintre „Bursele Igor Zabel”. A fost una dintre curatorii ediției din 2019 a Bienalei din Singapore.

  • Helga Fessler, co-autoare cronologie, corectură

Este filolog și antropolog, soția artistului Mihai Olos.

  • Simona Vilău, coordonatoare producție

Este artistă, lucrează ca muzeograf în cadrul Secției Curatoriat-Producție Expoziții și ca secretară de redacție a Editurii MNAC din 2019. Publică articole în Revista ARTA, pe platforma Eastern European Collectors și este autoarea unei teze de doctorat despre violență în arta contemporană românească. După absolvirea studiilor, ia parte în numeroase proiecte independente în calitate de curator sau producător.

Moderator: Călin Dan, director MNAC

Sponsori: BRD Groupe Société Générale, Greentek & DARA LightingCrama OprișorPolicolor RomâniaGrup Transilvae, Molotow, ProfiArt, UniCredit Bank, Vitamin Aqua

Parteneri: Cărturești, Editura Arthur, Editura Frontiera, Editura Cartea Copiilor, Editura Litera, Energiea, Elle România, FEEDER.ro, GOKID.ro, Grupul Editorial Corint, Igloo media, Librăria Mihai Eminescu, Libraria Seneca Anticafe, Mercure Hotels Bucharest Unirii, National Geographic Romania, Revista ARTA, RFI Romania, Radio Guerrilla, Revista Zeppelin, Propagarta, Supereroi printre noi, The Institute, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți București

În fotografia de sus: Nichita Stănescu, Nicolae Velea, Mihai Olos © Mihai Olos Estate / MNAC

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.