„LIVE”. Spectacol hibrid pe timp de pandemie
https://www.ziarulmetropolis.ro/live-spectacol-hibrid-pe-timp-de-pandemie/

Realizat la secţia germană a Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu şi transmis pe platforma TNRS – Scena Digitală, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol hibrid conceput special pentru online, iar adaptarea la mediul virtual este una firească şi inspirată.

Un articol de Ionuţ Mareş|27 iulie 2020

Bazat pe un text scris de dramaturgul de origine austriacă Thomas Perle, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol puternic conectat la prezent. Pe de o parte, propune cinci poveşti inspirate din realităţi sociale ale zilei, livrate una după alta, pe parcursul unei ore.

Pe de altă parte, porneşte de la un spaţiu tradiţional (obişnuita scenă, care acum nu mai poate fi folosită pentru reprezentaţii cu spectatori), pe care însă îl transformă, cu ajutorul noilor media, într-un spaţiu ofertant aflat la intersecţia bizară între teatru, televiziune, film, instalaţie video şi limbajul reţelelor de socializare.

Însă nu avem de-a face o preluare automată a acestor forme, ci cu o chestionare a lor permanentă. Toate cele cinci poveşti, deşi diferite prin conţinut, vorbesc despre manipulare şi despre ce mai înseamnă adevărul în epoca pe care o trăim. Iar regia şi spaţiul scenic gândite de Bobi Pricop sunt construite să reflecte tocmai acest caracter înşelător al mediului prin care ajunge la noi fiecare întâmplare.

Cât e grijă reală şi cât e pretext de creştere a vizibilităţii în relatarea pe care o celebră femeie chef o face live pe o reţea de socializare, în timp ce merge pe stradă, şi în care vorbeşte despre un presupus incident la care tocmai a luat parte cu fetiţa sa în parc? Mai e loc de compasiune? Spiritul civic a ajuns să se manifeste doar prin indignări online?

Sunt întrebările pe care le ridică prima parte a spectacolului, un act care ia forma unui fals live construit ca un plan-secvenţă cinematografic. Partea stângă a cadrului-secvenţă e ocupat de chipul îngrijorat al protagonistei, iar partea dreaptă e dominată de comentariile celor care îi urmăresc contul şi care acoperă o gamă largă de reacţii întâlnite în online – de la susţinere şi curiozitate, la îndoială, miştocăreală sau desconsiderare sub pretext xenofob (femeia e de etnie maghiară).

Tema manipulării e mai acut discutată în cele trei poveşti centrale, apropiate prin faptul că ele folosesc ingenios un decor mai degrabă tradiţional, deşi unul extrem-minimalist: un fundal negru, doar câteva obiecte de recuzită (inevital o masă, un scaun şi un laptop) şi câte două personaje vorbind între ele din spaţii diferite, prin intermedierea tehnologiei, aşa cum cei mai mulţi dintre noi am fost nevoiţi să o facem câteva luni.

Şi tocmai senzaţiile de singurătate, de nesiguranţă şi de alienare sunt cel mai puternic transmise de cele trei poveşti, care pornesc de la situaţii reale, unele reflectate în presă – potenţialele înşelătorii cărora le cad victime părinţii contactaţi de necunoscuţi care le spun că fiul lor din străinătate ar fi avut un accident şi ar avea nevoie de bani; trauma unui interviu de angajare, cu trimiteri spre recentele cazuri de români plecaţi să muncească în Germania în timpul izolării; relaţia şi pasiunile trăite exclusiv în online de un el şi o ea, gameri.

Sunt trei acte greu de încadrat formal, pentru că amestecă elemente de teatru (scenografia şi jocul actoricesc, de altfel foarte bun şi adaptat perfect mediului) cu elemente minime de limbaj cinematografic, în special alternarea între prim-planuri şi planuri ceva mai largi, care dinamizează ritmul, şi modul în care este folosit montajul pentru a uni două spaţii disparate, fără a apela la mizanscena limitativă dată de ecranul laptopului – fiecare personaj este plasat într-un spaţiu al său, care lasă loc şi pentru o anume expresivitate a corpului ce aminteşte de mişcarea scenică, dar şi de un tip de instalaţie video care induce o senzaţie de artificial şi de distanţare.

A cincea parte se pliază pe limbajul jurnalistic, împrumutând aspectul unei presupuse anchete filmate a unui jurnalist german despre un scandal din România care a avut ca protagonist un preot ortodox. Dacă precedentele trei poveşti aveau un ton grav, pe alocuri cvasi-tragic, ultima parte e asumat comică şi senzaţionalistă, aproape în stilul unui mockumentary inspirat dintr-un reportaj TV sau online.

După avalanşa de înregistrări cu spectacole, vechi sau recente, transmise pe internet de când teatrele au fost obligate să se închidă, în condiţii tehnice neadecvate care au iritat o parte a publicului, un spectacol precum „LIVE” vine ca o gură de oxigen.

Şi asta pentru că Bobi Pricop a înţeles potenţialul noilor media în a produce opere artistice inedite, a căror identitate este încă în evoluţie şi rămâne a fi definită. Cert e că „LIVE” este un spectacol făcut cu asumarea naturii sale hibride, fragile, dar şi cu conştiinţa că o astfel de formă de exprimare, sau mai ales ea, trebuie să acorde atenţie, să reflecteze asupra problemelor societăţii  în care trăim, pentru a fi cu adevărat relevantă şi a nu rămâne un simplu experiment.

04
/08
/21

Ideo Ideis Festivalul #16 propune o săptămână intensă cu un program artistic și social variat, creat atât pentru trupe de liceeni, cât și pentru comunitățile din Alexandria, Bacău, Baia Mare, Botoșani, Brașov, București, Buzău, Constanța și Sibiu.Vrem astfel ca festivalul să îi inspire pe adolescenții care îi trec pragul să se întoarcă cu aceeași încăpățânare spre comunitățile lor și să le transforme în spațiile de care au nevoie în propria devenire.

03
/08
/21

Scopul proiectului Eforie Colorat - Intervenție Culturală este să aducă laolaltă artiști plastici și oameni preocupați de bunăstarea mediului înconjurător. Iar pentru că arta nu trebuie să existe numai în galerii, evenimentele au fost concepute astfel încât publicul larg să fie implicat, direct sau indirect, în procesul de creație.

23
/07
/21

Inaugurată în urmă cu o lună la ARCUB, expoziția „Chimonoul întâlnește ia” curatoriată de Iulia Gorneanu a avut parte de un finisaj special în seara zilei de miercuri, 21 iulie, în pasajul Hanului Gabroveni. Fashion styling show-ul – sub direcția artistică a lui Alin Gălățescu – s-a desfășurat în prezența Ambasadorului Japoniei în România, ES Dl Hiroshi Ueda și a prezentat ținute ale designerilor români în ritmuri de muzică live interpretată de Jezebel.

21
/07
/21

Asociația Forumul Artelor Vizuale lansează „Eforie Colorat - Intervenție culturală” inițiază un demers artistic și ecologic ce va schimba atmosfera și peisajul în cea mai veche stațiune de pe litoralul românesc, Eforie Sud.

21
/07
/21

După ce la finalul lunii iunie strada Ion Ghica din București a intrat în circuitul proiectului „Străzi deschise”, iar Centrul Ceh a profitat de ocazie pentru a organiza o după-amiază specială în stradă, a venit momentul ca această experiență să se repete, pe 24 iulie, între orele 16:00-22:00.

21
/07
/21

Începând de joi, 22 iulie 2021, în clădirea din strada Vasile Alecsandri nr. 6, Iași, vor funcționa 5 noi muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poezie(i), Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Pogromului de la Iași. În ziua inaugurării, intrarea la toate muzeele componente va fi gratuită.

13
/07
/21

Până pe 5 septembrie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă în expoziția „50 de ani. Școala de Modă din București” o sinteză a activității profesorilor și studenților de la Departamentul Modă din cadrul Universității Naționale de Arte București (UNArte).

28
/06
/21

Printr-o examinare atentă a unor forme de horror folcloric și prin optica ecologistă în care umanul și natura, umanul și non-umanul se suprapun și dialoghează, expoziția explorează intersecția dintre ezoterism și știință, folclor și tehnologie, feminism și ecologie, precum și istorie culturală și ficțiune speculativă.

25
/06
/21

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

18
/06
/21

Porumbel gulerat, fazan, coțofană, pitulice sfârâitoare, ciocănitoare, bufniță, stăncuță, pițigoi. Sunt câteva dintre cele 36 de specii monitorizate de Societatea Ornitologică Română în crângul verde din fața Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC).