„LIVE”. Spectacol hibrid pe timp de pandemie
https://www.ziarulmetropolis.ro/live-spectacol-hibrid-pe-timp-de-pandemie/

Realizat la secţia germană a Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu şi transmis pe platforma TNRS – Scena Digitală, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol hibrid conceput special pentru online, iar adaptarea la mediul virtual este una firească şi inspirată.

Un articol de Ionuţ Mareş|27 iulie 2020

Bazat pe un text scris de dramaturgul de origine austriacă Thomas Perle, „LIVE”, de Bobi Pricop, este un spectacol puternic conectat la prezent. Pe de o parte, propune cinci poveşti inspirate din realităţi sociale ale zilei, livrate una după alta, pe parcursul unei ore.

Pe de altă parte, porneşte de la un spaţiu tradiţional (obişnuita scenă, care acum nu mai poate fi folosită pentru reprezentaţii cu spectatori), pe care însă îl transformă, cu ajutorul noilor media, într-un spaţiu ofertant aflat la intersecţia bizară între teatru, televiziune, film, instalaţie video şi limbajul reţelelor de socializare.

Însă nu avem de-a face o preluare automată a acestor forme, ci cu o chestionare a lor permanentă. Toate cele cinci poveşti, deşi diferite prin conţinut, vorbesc despre manipulare şi despre ce mai înseamnă adevărul în epoca pe care o trăim. Iar regia şi spaţiul scenic gândite de Bobi Pricop sunt construite să reflecte tocmai acest caracter înşelător al mediului prin care ajunge la noi fiecare întâmplare.

Cât e grijă reală şi cât e pretext de creştere a vizibilităţii în relatarea pe care o celebră femeie chef o face live pe o reţea de socializare, în timp ce merge pe stradă, şi în care vorbeşte despre un presupus incident la care tocmai a luat parte cu fetiţa sa în parc? Mai e loc de compasiune? Spiritul civic a ajuns să se manifeste doar prin indignări online?

Sunt întrebările pe care le ridică prima parte a spectacolului, un act care ia forma unui fals live construit ca un plan-secvenţă cinematografic. Partea stângă a cadrului-secvenţă e ocupat de chipul îngrijorat al protagonistei, iar partea dreaptă e dominată de comentariile celor care îi urmăresc contul şi care acoperă o gamă largă de reacţii întâlnite în online – de la susţinere şi curiozitate, la îndoială, miştocăreală sau desconsiderare sub pretext xenofob (femeia e de etnie maghiară).

Tema manipulării e mai acut discutată în cele trei poveşti centrale, apropiate prin faptul că ele folosesc ingenios un decor mai degrabă tradiţional, deşi unul extrem-minimalist: un fundal negru, doar câteva obiecte de recuzită (inevital o masă, un scaun şi un laptop) şi câte două personaje vorbind între ele din spaţii diferite, prin intermedierea tehnologiei, aşa cum cei mai mulţi dintre noi am fost nevoiţi să o facem câteva luni.

Şi tocmai senzaţiile de singurătate, de nesiguranţă şi de alienare sunt cel mai puternic transmise de cele trei poveşti, care pornesc de la situaţii reale, unele reflectate în presă – potenţialele înşelătorii cărora le cad victime părinţii contactaţi de necunoscuţi care le spun că fiul lor din străinătate ar fi avut un accident şi ar avea nevoie de bani; trauma unui interviu de angajare, cu trimiteri spre recentele cazuri de români plecaţi să muncească în Germania în timpul izolării; relaţia şi pasiunile trăite exclusiv în online de un el şi o ea, gameri.

Sunt trei acte greu de încadrat formal, pentru că amestecă elemente de teatru (scenografia şi jocul actoricesc, de altfel foarte bun şi adaptat perfect mediului) cu elemente minime de limbaj cinematografic, în special alternarea între prim-planuri şi planuri ceva mai largi, care dinamizează ritmul, şi modul în care este folosit montajul pentru a uni două spaţii disparate, fără a apela la mizanscena limitativă dată de ecranul laptopului – fiecare personaj este plasat într-un spaţiu al său, care lasă loc şi pentru o anume expresivitate a corpului ce aminteşte de mişcarea scenică, dar şi de un tip de instalaţie video care induce o senzaţie de artificial şi de distanţare.

A cincea parte se pliază pe limbajul jurnalistic, împrumutând aspectul unei presupuse anchete filmate a unui jurnalist german despre un scandal din România care a avut ca protagonist un preot ortodox. Dacă precedentele trei poveşti aveau un ton grav, pe alocuri cvasi-tragic, ultima parte e asumat comică şi senzaţionalistă, aproape în stilul unui mockumentary inspirat dintr-un reportaj TV sau online.

După avalanşa de înregistrări cu spectacole, vechi sau recente, transmise pe internet de când teatrele au fost obligate să se închidă, în condiţii tehnice neadecvate care au iritat o parte a publicului, un spectacol precum „LIVE” vine ca o gură de oxigen.

Şi asta pentru că Bobi Pricop a înţeles potenţialul noilor media în a produce opere artistice inedite, a căror identitate este încă în evoluţie şi rămâne a fi definită. Cert e că „LIVE” este un spectacol făcut cu asumarea naturii sale hibride, fragile, dar şi cu conştiinţa că o astfel de formă de exprimare, sau mai ales ea, trebuie să acorde atenţie, să reflecteze asupra problemelor societăţii  în care trăim, pentru a fi cu adevărat relevantă şi a nu rămâne un simplu experiment.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.

14
/12
/16

O schiță anterior necunoscută a lui Leonardo da Vinci a fost evaluată la suma de 15,8 milioane de dolari, după ce a fost adusă la o casă de licitații franceză de către un medic pensionar. Casa de licitație Tajan a precizat că desenul, unul dintre cele opt făcute de artistul renascentist Sfântului martir Sebastian, este o "descoperire extraordinară".

08
/12
/16

Considerată o revelație a cinematografiei europene, actrița Ada Condeescu, starul din “Eu când vreau să fluier, fluier”, “Loverboy” sau “Dincolo de calea ferată”, debutează cu un prim proiect fotografic, expoziția “Colentina”, care va fi vernisată joi, 15 decembrie, de la ora 18.30, la Galeria Rotenberg-Uzunov din București.

08
/12
/16

Un tablou al pictorului belgian James Ensor, "Squelette arrętant masques" ("Schelet oprind măștile"), a fost achiziționat, miercuri, pentru suma de 7,4 milioane de euro, un record mondial pentru o lucrare a artistului, în cadrul unei vânzări organizate de casa de licitații Sotheby's la Paris