Lucian Dan Teodorovici, nominalizat la Premiul Literar al Europei Centrale Angelus, 2015
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucian-dan-teodorovici-nominalizat-la-premiul-literar-al-europei-centrale-angelus-2015/

Scriitorul Lucian Dan Teodorovici a fost selectat printre semifinaliştii prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale „Angelus”, Polonia, ediţia 2015, cu romanul Matei Brunul. Din 66 de romane înscrise în competiţie, juriul a selectat 14 titluri, printre care şi romanul lui Teodorovici, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori ai noii generaţii.

Un articol de Petre Ivan|5 august 2015

Ceilalţi autori selectaţi în semifinala ediţiei din acest an a prestigiosului Premiu „Angelus”: Ádam Bodor (Ungaria), Jacek Dehnel (Polonia), Paweł Huelle (Polonia), Drago Jančar (Slovenia), Jaroslav Rudiš (Republica Cehă), Wasyl Słapczuk (Ucraina), Andrzej Stasiuk (Polonia), Ziemowit Szczerek (Polonia), Natalka Śniadanko (Ucraina), Olga Tokarczuk (Polonia), Kateřina  Tučková (Republica Cehă),Magdalena Tulli (Polonia) şi Serhij Żadan (Ucraina).

La începutul lunii septembrie, juriul va anunţa lista scurtă cu cei 7 finalişti nominalizaţi pentru marele premiu, urmând ca Gala de decernare să aibă loc pe 17 octombrie, la Wrocław. Cîştigătorul va fi recompensat cu un premiu în valoare de 150.000 PLN şi o statuetă realizată de artista Ewa Rossano.

Premiul „Angelus” este cea mai importantă distincţie în domeniul creaţiei de proză pentru volum tradus în limba polonă.

De la prima ediţie a Premiului „Angelus”, în 2006, România a mai obţinut o singură nominalizare pe lista scurtă, în 2010: Norman Manea pentru romanul Întoarcerea huliganului (Polirom, 2003, 2006, 2008, 2011).

Un marionetist şi marioneta sa devin captivi ai stalinismului românesc, în cea mai dură perioadă a lui. O poveste despre uitare, despre dragoste, despre naivitate, despre ură şi iertare, despre pendularea între adevărul personal şi cel oficial.

Desemnat „Cartea anului” în mai multe rânduri, de diverse publicaţii şi instituţii culturale, romanul a atras nu doar interesul cititorilor români, ci şi al celor din străinătate, bucurîndu-se de o foarte bună primire în spaţiile în care a fost deja tradus.

Romanul Matei Brunul a fost distins în anul 2012 cu Premiul literar „Augustin Frăţilă”, Premiul revistei Observator cultural, Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, Premiul pentru Proză al revistei Ateneu, Premiul special al publicului la Gala Industriei de Carte din România şi a fost desemnat „Cartea anului” de către revista Contrafort.

Foto: Lucian Dan Teodorovici, Matei Brunul – Polirom

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.