Lucrarea Dorinei Horătău participă la Trienala Internaţională de Artă Textilă de la Riga
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucrarea-dorinei-horatau-participa-la-trienala-internationala-de-arta-textila-de-la-riga/

Joi, 23 aprilie, Muzeul Naţional de Artă al Letoniei deschide cea de-a cincea Trienală Internaţională de Artă Textilă, cu tema “DIVERSITATE şi UNITATE”, această ediţie fiind organizată de Muzeul de Arte Decorative şi Design din Riga. Expoziţia este găzduită de Exhibition Hall Arsenāls, Riga, între 23 aprilie şi 10 Iunie 2015.

Un articol de Liliana Matei|22 aprilie 2015

Organizatorii Trienalei își propun să creeze o manifestare care să prezinte cele mai inovative tendințe ale artelor textile din Europa și din întreaga lume la ora actuală, prin selecția a 85 de lucrări din 28 de ţări. Tema Diversitate și Unitate a fost aleasă datorită desemnării Letoniei la președinția Uniunii Europe în 2015; astfel, accentul manifestării interoghează identitatea națională în context european și global.

Cât de diferit își exprimă culturile naționale propria identitate în cadrul european și global și în societatea contemporană? Este oare posibil ca în acest context social, politic și cultural să se creeze artă care să actualizeze, să surprindă sau să influențeze problemele acute ale epocii moderne?

Printre cei 85 de artiști selecționați dintre cei 186 de aplicanţi s-a numărat şi artista Dorina Horătău, a cărei instalație indoor, alcătuită dintr-o serie de ţesături realizate din iarbă uscată, tije poleite şi stofă din lână imprimată manual, descrie vizual conceptul autoarei.

Detaliu„În urmă cu câţiva ani, am fost nevoiţi să înstrăinăm agoniseala de o viaţa a bunicilor noştri pentru a ne asigura un viitor mai bun pentru propria familie în capitala României. O perioadă de timp m-am simţit smulsă din rădăcini, de aceea, pentru a păstra cumva legătura cu trecutul meu, am găsit de cuviinţă să cosesc şi să(-mi) adun iarba din curtea casei părinteşti pentru a o păstra într-o aşezare/ sit alcătuită dintr-o serie de ţesături-covor, care păstrează şi rememorează locul în care am crescut.

Statul român este un actor pasiv al migraţiei de orice fel a românilor şi indiferent în faţa precarităţii migraţiei româneşti în UE. Tinerii de astăzi nu mai consideră pământul natal o valoare esenţială, precum îl gândeau părinţii noştri, ci îl văd ca pe o marfă pe care o pot vinde oricând pentru a obţine un profit. Mă întreb ce forme va lua în timp aceasta cultură a migraţiei în care noţiunile de cetăţenie şi de identitate naţională sunt renegociate la fiecare pas.”, declară Dorina Horătău.

Dorina Horătău este preocupată în mod special de subiectele legate de compoziţia spaţiului interior şi de integrarea gestului textil în cadrul acestuia ca accent şi simbol. Acoperă o gamă largă de definiţii ale obiectelor realizate manual cu ajutorul fibrei – instalaţie (textilă), obiect textil spaţial, ambiental, „entitate sau prezenţă textilă” cu ajutorul materialelor de lucru convenţionale şi mai puţin convenţionale. Are un palmares bogat de expoziţii naţionale şi internaţionale.

Obţine Marele Premiu al Trienalei de Artă Textilă/ ediţia a V-a, Premiul BIAMT/Bienala Internaţională de Arte Miniaturale/ Secţiunea Arte Textile, Premiul pentru Arte Decorative „Arte în Bucureşti”/ ediţia a III-a, Bursa UAP/ Secţiunea Arte Decorative.

După închiderea expoziţiei, lucrarea artistei va intra în patrimoniul Muzeului de Arte Decorative şi Design din Riga.

26
/08
/22

Asociația pentru cultură și arte Arbor vă invită la expoziția „Rememorarea copilăriei, mărturiile deportaților basarabeni”, care reînvie emoția unor destine tragice, mărturiile deportaților și ale victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Proiectul a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Centrul de Excelență Institutul Pro Memoria al Universității de Stat din Moldova și Ambasada Republicii Moldova în România.

25
/08
/22

În perioada 26 - 31 august 2022, în continuarea proiectului (burn)OUT, artistele Irina Marinescu, Andreea Novac, Eza (Alina Ușurelu), psihoterapeuta Mihaela Vechiu, sociologa Fidelie Kalambayi și artista portugheză Gabriela Conçalves invită publicul la prezentarea cercetării artistice pe tema recuperării pe care au inițiat-o în cadrul proiectului Recovery (Recuperare) și la o serie de trei ateliere de creaţie rezultate în urma acestei cercetări.

24
/08
/22

Cea de-a treia ediție Romanian Jewelry Week, organizată de Assamblage, va avea loc în perioada 5 - 9 octombrie 2022 la Biblioteca Națională a României și în alte cinci locații conexe din București. Evenimentul propune timp de cinci zile un format efervescent de târguri, expoziții, conferințe, tururi ghidate și multe alte evenimente surpriză dedicate iubitorilor de bijuterie.

24
/08
/22

Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare invită bucătari din România să se alăture ediției din 2022 a proiectului „Gustul ca patrimoniu”, parte a programului LA PAS Timișoara, desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Provocarea constă în reinterpretarea în cheie locală a borșului ucrainean, recent intrat pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO aflat în pericol.

23
/08
/22

Cel mai nou proiect inițiat de compania de teatru independent Vanner Collective, „Cele care nu se văd” prezintă 10 personaje feminine din literatura română, întâmplător create de bărbați, care, reimaginate prin perspectiva a 10 fotografe, sparg stereotipurile în care au fost integrate inițial. Instalația fotografică mai poate fi văzută până pe 2 septembrie, de marți până duminică, între orele 10:00 – 18:00 la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român.

23
/08
/22

Sala Omnia așa cum nu a fost văzută niciodată! Concepută de colectivul artistic austriac mutual loop special pentru acest spațiu cu un trecut deloc liniștit, instalația imersivă și interactivă „Omission Possible” deschide în mod cu totul excepțional această clădire aproape uitată, într-un demers care chestionează percepția omului contemporan asupra efectelor trecerii timpului peste construcții și simboluri istorice.

19
/08
/22

Ai Weiwei, unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XXI, rememorează istoria vieții sale și a tatălui său în volumul autobiografic „1000 de ani de bucurii și dureri” (Editura Trei, 2022), oferind în același timp o captivantă incursiune în istoria recentă a Chinei.