Lucrări enesciene în interpretarea muzicienilor străini prezenți la Festivalul Enescu 2019
https://www.ziarulmetropolis.ro/lucrari-enesciene-in-interpretarea-muzicienilor-straini-prezenti-la-festivalul-enescu-2019/

Creaţia lui George Enescu a devenit în ultimii ani din ce în ce mai mult apreciată de muzicienii străini. Un număr impresionant de lucrări enesciene vor fi interpretate la Festivalul Internaţional „George Enescu” (31 august-22 septembrie 2019).

Un articol de Mădălina Mărgăritescu|3 martie 2019

În data de 7 septembrie, la Muzeul Național de Artă al României, Sala Auditorium, se va auzi Suita I pentru pian în stil vechi op. 3 (1897) cântată de Charles Richard-Hamelin. Pianistul canadian mărturisea, în urmă cu doi ani, că s-a apropiat de lucrările enesciene pentru că a fost impresionat de „Octetul” lui Enescu pe care l-a ascultat, în 2014, la un festival de muzică de cameră din Danemarca.

Într-un dialog cu Petru Comarnescu, realizat în 1927, George Enescu povestește că străinii găseau încă de atunci ceva aparte în creațiile enesciene, în muzica românească existând ceva care ne deosebește de ceilalți, iar „Octetul” le crea impresia că vine din Est. Din același interviu aflăm și întâmplarea cu diplomatul egiptean care auzind o lucrare de Enescu l-a întrebat dacă a fost în Egipt deoarece compoziția îi aducea atât de mult aminte de țara lui. George Enescu, potrivit lui Yehudi Menuhin, realizase o punte între Orient și Occident prin îmbinarea aspectelor arhaice ale muzicii populare românești cu tradiția cultă europeană. Muzicologul Ștefan Niculescu puncta foarte bine, în 1981, că „studiindu-l pe Enescu avem șansa să ne descoperim pe noi înșine”. Pentru Charles Richard-Hamelin, „Octetul” se înscrie într-un top al celor cinci lucrări care i-au schimbat viața.

Cele două Suite pentru pian (Suita I pentru pian în stil vechi, op. 6 și Suita a II-a pentru pian, op. 10)  compuse de Enescu au fost incluse în repertoriul pianistului canadian. Cella Delavrancea a istorisit la un moment dat o întâmplare inedită despre Suita I pentru pian în stil vechi, op. 3. Elevă la Conservatorul din Paris, la vârsta de 18 ani studia acea Suită și, cu toate că nu-l cunoștea pe Enescu, decide să-i trimită o scrisoare pentru a verifica dacă în compoziție este vorba despre o poveste medievală așa cum intuise ea. Trei zile mai târziu, George Enescu îi răspunde, o felicită pentru că descoperise ce anume l-a inspirat și totodată adaugă scrisorii un desen plăsmuit de el, în care reprezentase „doi clopotari bătând cu ciocane, unul cu brațul în sus, celălalt cu ciocanul pe un clopot de două ori mai mare decât el. În scrisoare descria pe castelana tânără, închisă în turnul castelului”.

Tot în data de 7 septembrie, la Ateneul Român, Sonata a II-a pentru pian și vioară în Fa minor, op. 6 (1899) va fi interpretată de violonista Julia Fischer și pianistul Henri Bonamy. Enescu finalizează această Sonată la Sinaia, la sfârșitul anului 1898 și o completează în 1899. Prin această lucrare dedicată fraților Thibaud, adolescentul de 16 ani începea să-și traseze propriul stil creator. În „Amintiri”, Enescu precizează „Cu Sonata a doua pentru pian și vioară și Octuorul pentru coarde, m-am simțit evoluând rapid, deveneam eu însumi”. Celebrul violonist Carl Flesch aprecia Sonata a II-a pentru pian și vioară în Fa minor drept una dintre cele mai puternice lucrări contemporane,  „[…] atât din punct de vedere melodic cât și armonic ne apare și astăzi ca nouă, nebanalizată și captivantă”.

În 1898, Enescu compune și Sonata I pentru violoncel și pian în Fa minor, op. 26. Violoncelistul Alexander Kniazev și pianista Plamena Mangova vor prezenta lucrarea în data de 9 septembrie, la Ateneul Român. Cu toate că Sonata I pentru violoncel și pian a fost scrisă în 1898, autorii Monografiei susțin că pe manuscris apare data, Sinaia, 7-8 noiembrie 1898, iar creația a primit număr de opus  abia peste 37 de ani, op. 26, nr.1. A rămas memorabilă interpretarea Sonatei oferită în 22 aprilie 1907, la sala Berlioz de la Paris, de George Enescu și Pablo Casals, muzicianul care l-a considerat „un geniu al muzicii moderne”.

Pe de altă parte Casals mărturisea că pentru el Octuorul alcătuit de Enescu „este una dintre cele mai interesante și mai mari opere scrise în timpurile noastre”. La ediția 2019 a Festivalului Enescu, Octuorul îl vom auzi într-o versiune pentru orchestră de coarde, în data de 6 septembrie, în interpretarea Cameristi Della Scala sub bagheta dirijorului Wilson Hermanto. Octetul de coarde terminat la 3 decembrie 1900 îl acaparase atât de mult pe Enescu, încât nu mai avea timp să le scrie celor de acasă. Cu toate acestea ambii părinți îi scriau mereu, mama ispitindu-l cu bunătățile pe care urma să le pregătească „Am să fac belte de gutui”, iar tatăl îl întreba nostalgic: „Unde-s vremurile acelea când în fiecare săptămână aveam bune noutăți despre mata?”.

În luna mai 1903, George Enescu trimitea o scrisoare lui Camille Saint-Saëns pentru a-l ruga să accepte recunoștința pe care i-o aducea prin dedicarea Suite I pentru orchestră în Do major, op. 9 (1903). Lucrarea simfonică în care Enescu își pusese întreaga măiestrie componistică a avut susținerea unor mari dirijori, Gabriel Pierné dirijează premiera de la Paris în timp ce Gustav Mahler prezintă Suita I la începutul anului 1911, în două concerte susținute în America, la Carnagie Hall. Într-o cronică din „Musical Leader” apărută în 11 ianuarie 1911, se vorbește despre originalitatea lucrării care „arată mult mai distinct naționalitatea compozitorului decât școala în care a fost educat, deși pot fi deslușite multe însemne ale acestei școli”. În același timp interpretarea realizată de Mahler a fost descrisă „excepțional de frumoasă și limpede conturată”. Suntem nerăbdători să ascultăm interpretarea pe care o va oferi Suitei I, Orchestra Națională a Franței condusă de Ion Marin în data de 7 septembrie, la Sala Palatului.

6 septembrie 2019, ora 16:30, Ateneul Român, Cameristi Della Scala

-> https://www.festivalenescu.ro/events/cameristi-della-scala/

7 septembrie 2019, ora 11:00, Sala Auditorium, MNaR – Recital Charles Richard-Hamelin (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/charles-richard-hamelin-pian/

7 septembrie 2019, ora 16:30, Ateneul Român, Julia Fischer (vioară), Henri Bonamy (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/julia-fischer-vioara-henri-bonamy-pian/

7 septembrie 2019, ora 19:30, Sala Palatului, Orchestra Națională a Franței

-> https://www.festivalenescu.ro/events/orchestre-national-de-france-2/

9 septembrie 2019, ora 17:00, Ateneul Român, Alexander Kniazov (violoncel), Plamena Mangova (pian)

-> https://www.festivalenescu.ro/events/alexander-kniazev-violonccel-plamena-mangova-pian/

Bibliografie:

Bălan, George, „George Enescu, Mesajul-Estetica”, București, Editura Muzicală,1962;

Bălan, Teodor, „Acasă la Enescu, București, Editura Sport-Turism, 1977;

Bogdan, Vasile, „Ei l-au cunoscut pe Enescu”, București, Editura Ion Creangă, 1987;

Gavoty, Bernard, Amintirile lui George Enescu / Les Souvenirs de Georges Enesco, trad. Elena Bulai, București, Editura Curtea Veche, 2017;

Manolache, Laura, coord., „George Enescu, Interviuri din presa românească (1898-1936)”, vol. I, București, Editura Muzicală, 1988.

Voicana, Mircea, coord., „Monografie George Enescu”, București, Editura Academiei, 1971.

Fotografii: Scrisoarea lui Enescu către Camille Saint-Saëns, Sursa: Gallica

Lena Connell, George Enescu, Royal College of Music, Londra

24
/04
/15

Corul de Copii Radio, un ambasador artistic al României peste hotare, invitat frecvent la festivaluri internaţionale şi implicat în diferite proiecte culturale în ţară şi în străinătate, împlineşte în acest an 70 de ani de existenţă.

24
/04
/15

În 27 aprilie se împlinesc 100 ani de la dispariția compozitorului Aleksandr Skriabin: nu mă iluzionez crezând că sunt prea mulți cei care au auzit vreodată de Aleksandr Skriabin, deși el este unul dintre cei mai importanți și interesanți compozitori care au trăit la granița secolelor al XIX-lea și XX.

24
/04
/15

Folkul alternativ și gospelul se instalează în premieră pe 26 aprilie la Silver Church, prin trupa americană Wovenhand, care-și lansează al șaptelea album, „Refractory Obdurate”.

22
/04
/15

Cântărețul britanic de origine nigeriană, Ola Onabule, unul dintre artiștii marcanți ai soul-jazzului britanic va concerta la București, în 27 aprilie la Sala ArCub. Concertul face parte din turneul de promovare al Zilei Internaționale a Jazzului în Romania (www.jazzday.ro) și este de asemenea prilej de aniversare a celor 70 de ani UNESCO.

21
/04
/15

Tinerimea Română prezintă pe 26 aprilie la ora 19.00 la Ateneul Român, Ceaikovski in love - un concert-eveniment marca Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal.

20
/04
/15

Cu prilejul sărbătoririi celui de-al IV-lea Centenar de la publicarea părţii a doua a romanului “Don Quijote de la Mancha” de Miguel de Cervantes y Saavedra (1615-2015), Institutul Cervantes din Bucureşti, cu sprijinul Filarmonicii “George Enescu”, organizează marţi, 21 aprilie, ora 19.00, la Sala Mare a Atenelui Român, recitalul de muzică veche “Cervantes şi muzica. Donde hay música no puede haber cosa mala / Unde-i muzică, nu poate fi nimica rău”, în interpretarea grupului ZARABANDA (Spania).

20
/04
/15

Jazz Night Out revine la Sala Radio, pe 21 aprilie, cu trupa americană Oregon. Patru nominalizări la Grammy, prezența la Woodstock în ’69 a doi dintre membri și peste patru decenii de înregistrări sunt câteva dintre poveștile care-i recomandă. Ca să nu mai spunem că au urcat pe scene legendare precum Carnegie Hall, Lincoln Center sau Berlin Philarmonic Hall.

20
/04
/15

Vineri, 24 aprilie (19.00), Bogdan Zvorișteanu revine pe scena Sălii Radio împreună cu vioara sa de patrimoniu universal Gagliano (realizată în 1761) pentru a interpreta, alături de Orchestra Naţională Radio, Concertul nr. 3 pentru vioară şi orchestră semnat de compozitorul francez romantic Camille Saint-Saëns.

16
/04
/15

Mickey Mouse şi gaşca sa de prieteni au sosit la Bucureşti pentru a pregăti Disney Live! Mickey's Music Festival, un spectacol muzical pentru întreaga familie, care se va desfăşura între 22 şi 26 aprilie, la Sala Palatului.

15
/04
/15

Doi dintre cei mai mari muzicieni români – pianistul VALENTIN GHEORGHIU şi violonistul GABRIEL CROITORU – îşi dau, pentru a treia oară, întâlnire cu... BEETHOVEN la Sala Radio! După primele două recitaluri ca parte a Integralei sonatelor pentru pian şi vioară semnate de Beethoven, sunteţi invitaţi luni, 20 aprilie (19.00) să „savuraţi” următoarea serie de trei lucrări, în interpretarea celor doi artişti.

15
/04
/15

Cea de-a cincea ediţie a Turneului Pianul călător este în plină desfăşurare. După lansarea de succes de la Galaţi, Horia Mihail a poposit în oraşul său natal, Braşov, iar apoi a mers în Banat, la Reşiţa şi Timişoara, unde spectatorii s-au bucurat din plin de sonoritaţile pe care turneul le-a adus în oraşul lor. Imediat după Paşti, ajungând la Piteşti, Buşteni şi Ploieşti, pianistul va reveni cu lucrări romantice din repertoriul de anul acesta.

15
/04
/15

Joi, 30 aprilie, de la ora 19.00, regina Traviatei Felicia Filip alege să fie alături de publicul bucureștean, într-o discuție intimă și relaxată, moderată de Emil Pantelimon și completată de acordurile muzicale ale violonistei Mihaela Mitrofan. Ediția primăvăratică a Trialogurilor vă așteaptă în Ceainăria ARCUB din str. Batiște nr. 14.