Mad Max: Fury Road. Triumful imaginației
https://www.ziarulmetropolis.ro/mad-max-fury-road-triumful-imaginatiei/

CRONICĂ DE FILM După noul (dar, în esenţă, vechiul) „Mad Max: Fury Road”, 90% din regizorii hollywoodieni de blockbustere ar trebui demişi pentru lipsă flagrantă de imaginaţie, într-atât de sterpe par filmele lor în comparaţie cu spectacularul dezinvolt al lui George Miller.

Un articol de Ionuţ Mareş|17 mai 2015

Australianul George Miller (și coscenariștii săi – Brendan McCarthy și Nick Lathouris) păstrează simplitatea narativă consacrată a clasicei serii întrerupte în 1985, trilogie (la acea vreme) devenită cult.

Aceeași lume postapocaliptică ce nu se cere explicată, ce nu necesită enunțarea cauzelor, pentru că ceea ce (mai) contează este reflexul supraviețuirii. Și speranța.

Din această perspectivă, filmul intră în coliziune frontală și violentă cu masa filmelor de buget uriaș de la Hollywood, ai căror creatori consideră că plot twist-urile presupus sofisticate și abuzul de CGI pot camufla deficitul de creativitate și de originalitate vizuală.

„Mad Max: Fury Road” funcționează după logica unui coșmar, a cărui exorbitantă derulare are capacitatea rară de a nu induce și sentimentul vinovăției pentru plăcerea estetică pe care o poate declanșa.

Filmul lui Miller reușește să dea un nou sens ideii de ostentație: explozia neîntreruptă de imaginație, care atinge până și cel mai insignifiant și neașteptat detaliu de scenografie, transformă spectacularul în normă, în firesc, în obișnuință.

Expresivitatea plastică și coregrafia din fiecare cadru și ritmul ce îmbină articulat momentele (ultra)dinamice cu pauzele de respiro ușurează accesul într-un univers de o stranietate seducătoare. O gramatică cinematografică a cărei exuberanță este imposibil de reprodus. Este ceea ce face diferența între un film de autor (fie și în limitele reformate ale unui gen) și un produs de serie.

Miller reușește un echilibru între efectele de tip vechi, retro – explozii, cascadorii și urmăriri de vehicule în deșert, prin care noua producție se recuplează la primele trei filme ale seriei – și câteva din efectele de ultimă generație (care dau rateu o singură dată – în cazul unei furtuni de nisip, mult prea artificială raportat la dezinvoltura imperceptibilă a restului). De aceea, chiar dacă filmul ar fi funcționat, probabil, și în 2D, 3D-ul îl conectează la obișnuința noilor consumatori de cinema de (mare) public.

Apelul la sensibilitățile momentului se face și prin adăugarea unui personaj feminin central, Furiosa (Charlize Theron), care îl aruncă de multe ori în plan secund pe taciturnul Max (jucat de Tom Hardy în aceeași notă reținută stabilită de Mel Gibson), și a două grupuri de amazoane de ocazie (unele tinere și altele în vârstă), idee care asigură o tematică apăsat feministă. Iar portretul uneia din grupările de rebeli angrenate în războiul pentru resurse seamănă cu imaginea livrată de media cu defilarea de forțe a unor jihadiști.

„Mad Max: Fury Road” este printre puținele exemple de blockbustere care își justifică renumele și tam-tam-ul din jurul lansării. Două ore de escapism de înaltă ținută.

INFO

Mad Max Fury Road (SUA, 2015)

Regia: George Miller

Cu: Tom Hardy, Charlize Theron, Nicholas Hoult

Rating: ●●●●○

09
/11
/22

CRONICĂ DE FILM Cineastul suedez Ruben Östlund a râs dintotdeauna de ridicolul şi prostia oamenilor, pornind de la compatrioţii săi şi mai ales de la cei din clasele de sus. În “Triangle of Sadness” (2022), filmul care i-a adus în acest an un al doilea Palme d`Or la Cannes, satira e împinsă la extrem.

27
/10
/22

În cele 4 zile de festival au fost peste 300 de oameni în public, în cele 3 locații: la Cinema Victoria, Faber și Facultatea de Arte și Design. Festivalul a fost deschis cu “Pentru minte tu ești Ceaușescu“, în regia lui Sebastian Mihăilescu, care a avut asociat și primul Q&A al festivalului, și s-a încheiat la Faber, cu proiecția filmului „Alb pe Alb”, în regia lui Viera Čákanyová.

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.