Maeştrii SF-ului românesc se întâlnesc într-o serie nouă la Editura Nemira
https://www.ziarulmetropolis.ro/maestrii-sf-ului-romanesc-se-intalnesc-intr-o-serie-noua-la-editura-nemira/

Primele trei volume ale seriei Maeştrii SF-ului românesc sunt „Iarba cerului” de Constantin Cubleşan, „Nopţile memoriei” de Mircea Opriţă şi „Cuadratura cercului” de Gheorghe Săsărman.

Un articol de Andrada Văsii|8 aprilie 2013

Editura Nemira anunță o serie dedicată celor mai valoroşi autori de literatură science fiction din România. Aceste scrieri de succes, din a doua jumătate a secolului XX, vor fi publicate în ediții noi în cadrul apreciatei colecții Nautilus. 

Admiratorii genului vor avea ocazia să (re)descopere voci de forță ale unei literaturi îndrăgite de diverse categorii de cititori, iar tinerii vor avea la dispoziție scrieri SF valoroase create în spațiul românesc, romane şi povestiri ce merită puse în lumină la decenii de la apariția lor.

Această serie este o necesitate. De fapt, e vorba despre un gest recuperator cât se poate de firesc. Cititorii români de SF, şi cei cu state vechi, şi începătorii, trebuie să descopere ori să redescopere bijuterii ale genului din România, multe dintre ele uitate prin sertarele unor biblioteci sau prin amintirile unor împătimiți. Prin valoarea lor, ele merită scoase la lumină, citite sau recitite şi puse în dezbatere. (Dana Ionescu, redactor-şef al Editurii Nemira)

Primele trei volume ale seriei Maeştrii SF-ului românesc sunt  „Iarba cerului” de Constantin Cubleşan,  „Nopțile memoriei” de Mircea Opriță şi  „Cuadratura cercului” de Gheorghe Săsărman.

Romanul Iarba cerului, a cărui primă ediție a fost tipărită în anul 1974, deschide noua serie inițiată de Editura Nemira.

Iarba cerului este o carte interesantă, serioasă, profundă (…) Tot interesul vine dintr-un inteligent sistem de corespondenţe, din aluzii la realităţile lumii contemporane. Alegoria este extrem de transparentă: sub aventura eroului pe o o planetă supercivilizată se întrevede imaginea omului contemporan în faţa societăţii. (scria criticul literar Petru Poantă despre acest volum în anul 1975)

Volumul de povestiri Nopțile memoriei de Mircea Opriță, apărut în 1973, este al doilea titlu tipărit în cadrul noii serii.

Abordând povestirea ştiințifico-fantastică, Mircea Opriță şi-a propus mai mult decât să ilustreze un gen: să facă, în cadrul lui, literatură. Un scrupul artistic niciodată abandonat constituie de aceea, cel puțin pentru un critic, adevărata surpriză a acestor istorii senzaționale. Autorul are întinse lecturi în materie, idei, invenție; vrea însă, totodată, să creeze atmosferă, să înfățişeze, dincolo de siluete, conştiințe, să descifreze psihologii… Printre perfecționatele maşini ale viitorului şi performanțele lor uluitoare, omul nu e pierdut niciodată din vedere. ( Comenta  criticul literar Valeriu Cristea despre carte în 1975)

Volumul Cuadratura cercului de Gheorghe Săsărman, apărut în 1975 într-o ediție cenzurată, tradus apoi în Franța şi în Spania, este al treilea în cadrul noii serii şi va fi tipărit în ediție integrală. Anul acesta este programată şi apariția ediției americane a volumului, traducerea fiind semnată de celebra scriitoare Ursula K. Le Guin.

Geneza oraşului – urbogonia, pentru a utiliza un termen format prin analogie cu acela de cosmogonie – subiect de literatură? Subintitulat fals tratat de urbogonie, volumul meu de povestiri Cuadratura cercului (a cărui lectură integrală rămâne pentru moment accesibilă numai cunoscătorilor de română, nefiind decât parţial tradus într-o limbă de circulaţie universală) îşi propune să răspundă tocmai la această întrebare. Iar răspunsul este, cred, convingător, deoarece subiectul comun, generic, al povestirilor îl reprezintă nu doar oraşul în sine, cu geneza, evoluţia şi moartea sa, ci însuşi destinul civilizaţiei urbane, al colectivităţii şi al indivizilor care au edificat oraşul, îl locuiesc şi îi suferă influenţa modelatoare. De fapt, fiecare povestire descrie un oraş, în mare parte imaginar, iar destinul personajelor se împleteşte strâns cu destinul urbei. (Gheorghe Săsărman)

Sursa: Nemira

Foto credit: Autorii.com

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.