Manolescu: Taxa de timbru să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii – sancţionată
https://www.ziarulmetropolis.ro/manolescu-taxa-de-timbru-sa-ramana-2-editurile-s-o-plateasca-iar-nerespectarea-legii-sanctionata/

Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), a declarat că taxa de timbru ar trebui să rămână la 2% – cum este şi în prezent -, dar să fie aplicate anumite amendamente prin care editorii să fie obligaţi să plătească această taxă către USR, altfel să fie sancţionaţi.

Un articol de Petre Ivan|24 februarie 2015

În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.

Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014.

Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferinţă de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România.

La eveniment au participat Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, preşedintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP).

Ion Caramitru a precizat la această conferinţă că, „din toate domeniile care domină existenţa economică şi instituţională a României, instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii”, precizând că, odată cu apariţia legii cu indemnizaţiile de merit şi a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenenţa la uniunii, oameni săraci „sunt oarecum salvaţi”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.

La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, „principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru

Ion Caramitru

Ion Caramitru

cultură”.

În ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări

„Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură şi plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenţie regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenţii, din când în când şi după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorităţi centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că „revistele, fără taxa de timbru, mor”.

Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcţionat sau a funcţionat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat – Nicolae Manolescu

Acesta a mai spus că au fost foarte puţine edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.

Prezent la conferinţa de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul „s-a născut ca o necesitate a culturii româneşti, nu a uniunilor de creatori, pentru a susţine proiecte şi programe ale culturii naţionale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanţa proiecte şi programe pentru cultură”.

Proiectul de lege prevede că, „în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.

Foto: Nicolae Manolescu. Ion Caramitru – facebook, wikipedia

12
/05
/21

Editura Frontiera anunță apariția unui titlu de excepție: „Haiku siberian”, un roman grafic lituanian despre deportarea în Siberia a unui băiețel, Algis, împreună cu familia sa. Scris de Jurga Vilė și ilustrat de Lina Itagaki, romanul a impresionat lumea europeană a cărții încă de la apariția sa, în 2017.

22
/04
/21

CARTEA DE CINEMA A apărut recent, la Editura Universităţii din Bucureşti, o substanţială şi pasionantă carte: „Umorul între divertisment şi ideologie. O istorie culturală a filmelor de comedie din România comunistă (1948-1965)”. Volumul - lectură obligatorie - este teza de doctorat a tânărului istoric Eugen Ignat.

22
/04
/21

Asociația Culturală Control N a lansat programul educațional Eu x 3 – ateliere de autocunoaștere prin scris pentru liceeni. Atelierele se desfășoară în perioada 12-30 aprilie 2021, în trei licee bucureștene: Liceul Teoretic “Ștefan Odobleja”, Liceul Teoretic Bulgar “Hristo Botev” și Liceul Teoretic Atlas.

22
/04
/21

Vineri, 23 aprilie, la ora 19.30, Editura Humanitas vă invită la a doua ediție a întâlnirilor „Merită să discutăm despre”. Vom avea de această dată un dialog cu oameni care au o experiență lungă în a crea ocazii în care copiii și adolescenții să se poată exprima, să aibă acces la cărți și lectură, la explicații în plus și ajutor la lecții.

21
/04
/21

Pe 25 aprilie 2021, de la ora 19.30, Radio România Cultural se alătură miilor de femei din toată lumea care vor citi prologul cărții „Rugăciune pentru Cernobîl”, a scriitoarei Svetlana Aleksievici, laureată cu Premiul Nobel în anul 2015.

20
/04
/21

Scriitorul israelian David Grossman este laureat al Berman Literature Prize pentru romanul Iti hayim meshek harbe (2019, traducere în limba suedeză de Natalie Lantz: Med mig leker livet, 2020), publicat și în limba română, în anul 2020, în colecția „Biblioteca Polirom”, cu titlul De mine viața și-a tot rîs, traducere din limba ebraică de Gheorghe Miletineanu.

20
/04
/21

Joi, 22 aprilie, la ora 19.30, profesorul de psihologie și neuroștiințe la Princeton Michael S.A. Graziano va fi invitat la un dialog #live #online, în limba engleză, cu Alexandru Babeș, conducătorul grupului de neurofiziologie senzorială în cadrul Departamentului de Anatomie, Fiziologie şi Biofizică, Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti, și Dragoș Iliescu, antreprenor și profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, specialist în psihologie organizațională și măsurare psihologică.

19
/04
/21

Cărțile asupra cărora ne oprim de această dată – „Dosarele mamei mele”, „Patrula djinnilor” și „Așa începe răul” – își poartă cititorul din Budapesta lui Kádár, în Madridul lui Franco și de acolo în tumultuoasa lume a mahalalelor de la periferia unei metropole indiene.

19
/04
/21

Marți, 20 aprilie, ora 19.30 vă invităm la o întâlnire Humanitas live online cu istoricul britanic Mark Galeotti, expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei, și jurnalistul Marian Voicu despre volumele Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul și O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Putin apărute în colecția Istorie a Editurii Humanitas.