Vlad Zografi în dialog cu Cristian Tudor Popescu, despre apariția și crizele noilor teorii în știință
https://www.ziarulmetropolis.ro/vlad-zografi-in-dialog-cu-cristian-tudor-popescu-despre-aparitia-si-crizele-noilor-teorii-in-stiinta/

Joi, 13 mai, la ora 19.30, două dintre cărţile din colecţia Știinţă a Editurii Humanitas vor fi ghid pentru un dialog pe care îl vor purta Vlad Zografi, coordonatorul colecţiei, şi Cristian Tudor Popescu.

Un articol de Liliana Matei|12 mai 2021

Volumele „Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică” de Carlo Rovelli și „Rătăciți printre formule. Cum îi derutează frumusețea pe fizicieni” de Sabine Hossenfelder ne vor ajuta să ne oprim la ultimul secol din istoria fizicii pentru a vedea cum au apărut conceptele pe care se bazează teoria cuantică, dar și cum s-a ajuns la momentele de criză în care entuziasmul dezvoltării de teorii noi pare că merge cu mult înaintea capacității de testare experimentală.

Carlo Rovelli, fizician teoretician cu importante contribuţii în fizica spaţiului şi timpului, și Sabine Hossenfelder, cercetător asociat la Institutul de Studii Avansate din Frankfurt, sunt implicați în cercetările cele mai recente, iar cărțile lor sunt instrumente bune pentru a vedea ce știm și cum știm despre principalele teorii ale fizicii fundamentale, dar și unde ne pot duce ideile care sunt formulate acum.

Evenimentul va fi difuzat live pe pagina de Facebook a Editurii Humanitas și pe #HumanitasYouTube. Înregistrarea audio va fi ulterior disponibilă pe #HumanitasSoundcloud.

Istoria prezentată de Carlo Rovelli în „Helgoland. Cum să înțelegem teoria cuantică”: În vara anului 1925, un tânăr fizician pe nume Werner Heisenberg ajungea pe insula Helgoland din Marea Nordului. În acel peisaj arid nu mai suferea de alergie și avea ocazia să se gândească la o problemă pe care nimeni nu reușise s-o lămurească: ce se întâmplă în interiorul atomului? Acolo, pe insula Helgoland, Heisenberg a avut o idee care avea să pună bazele teoriei cuantice, declanșând cea mai profundă revoluție științifică din toate timpurile. Pe cât de mari au fost succesele ei – a adus cu sine tehnologia modernă și energia nucleară –, pe atât de stranii sunt premisele teoriei cuantice și fenomenele pe care le descrie: la scară microscopică, lumea arată cu totul altfel decât o vedem în viața de zi cu zi. Helgoland este povestea nașterii teoriei cuantice și a încercării fizicienilor și filozofilor de a-i înțelege semnificația. Carlo Rovelli prezintă difereritele ei interpretări acumulate vreme de un secol, pentru a ajunge la interpretarea relațională, în care lumea e alcătuită la nivel fundamental din relații și evenimente, nu din substanțe fixe, durabile. La fel ca tot ce ne înconjoară, noi înșine existăm doar prin interacțiunile cu ceilalți, suntem precum reflexiile succesive în oglinzi.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas aici.​ Răsfoiți aici câteva pagini.

Ce ne spune în plus cartea Sabinei Hossenfelder, „Rătăciți printre formule. Cum îi derutează frumusețea pe fizicieni”: De o jumătate de secol, în fizica fundamentală au apărut o mulțime de idei tentante (supersimetria, corzile etc.), dar nici una n-a fost deocamdată confirmată experimental. Neavând la dispoziție noi date experimentale la energii înalte, fizicienii teoreticieni s-au lăsat călăuziți de simțul lor estetic – o teorie trebuie să fie frumoasă –, ignorând normele de obiectivitate ale cercetării științifice. Asta le reproșează în esență Sabine Hossenfelder, ea însăși fizician teoretician, dezamăgită de starea de fapt din fizica fundamentală.

Rătăciți printre formule e radiografia situației actuale dintr-un domeniu al fizicii – particulele elementare și cosmologia – și, în același timp, o analiză fină a capacității noastre de a cunoaște lumea prin mijloacele abstracte ale matematicii. Din discuțiile Sabinei Hossenfelder cu mari fizicieni (Steven Weinberg, Frank Wilczek, George Ellis, Joseph Polchinski) vedem cât de subiectivi sunt în realitate oamenii de știință, cât de umană e știința, în ciuda imaginii pe care obișnuim să ne-o facem despre ea.

Găsiți cartea în librării și online pe #Libhumanitas aici. Răsfoiți aici câteva pagini.

 

17
/06
/21

Ziarul Metropolis vă prezintă un fragment din romanul „un nor în formă de cămilă” de Alina Nelega, recent apărut la Editura Polirom, în colecția „Fiction Ltd.” (disponibil și în ediție digitală).

14
/06
/21

Storis este prima aplicație de audiobookuri, ebookuri și podcasturi în limba română, un produs original și unic pe piața de carte din România, care își propune să ofere cititorilor o experiență nouă a lecturii și să așeze țara noastră pe harta revoluției digitale care se manifestă astăzi în toată lumea.

13
/06
/21

Unele cărți te pot însoți oriunde și oricând. Ele conturează un orizont mai generos. Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți trei romane noi, recent apărute în România, care vă pot bucura oriunde și oricând.

11
/06
/21

Triumf Amiria și Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) îi invită pe traducătorii profesioniști și amatori la un atelier de traducere queer cu profesoara universitară Ruxandra Vișan și traducătoarea Laura Sandu în cadrul secțiunii de literatură a proiectului.

08
/06
/21

„Unică în acest roman este vocea naratorului său, un amestec de Holden Caulfield și Karl Ove, maghiar și român, idealist și cinic, hibrid în multe sensuri, încercând să găsească claritatea, fără să știe de ce, dintr-un pur instinct moral și estetic, și fără să știe cum. Dacă acceptăm pactul autobiografic al cărții, atunci înțelegem lumea din care a ieșit unul dintre poeții cu adevărat originali ai noii generații. Mărcile lui lirice apar surprinzător și discret, ca mici puncte incandescente, și în proza fluidă și simplă prin care e spusă povestea anilor de rătăcire ai lui Dósa, probabil cel mai important scriitor maghiar de limbă română de azi.” (Adrian Lăcătuș).

01
/06
/21

Noul episod dedicat istoriei documentarului românesc de Cineclubul One World Romania aduce prim-plan trei personalități literare - Nina Cassian, Radu Cosașu și Geo Bogza. Până la 25 iunie pot fi văzute online, gratuit, cinci documentare de scurtmetraj din anii `60 la care şi-au adus contribuţia cei trei cunoscuţi scriitori.

31
/05
/21

O nouă carte care a ținut prima pagină a publicațiilor din întreaga lume în ultimii ani a apărut zilele acestea în traducere în colecția ANANSI World Fiction. Este vorba despre ”Niciun prieten, doar munții”, volum de memorii al cunoscutului refugiat iranian de etnie kurdă Behrouz Boochani, o istorie tăioasă ce descrie poveștile adevărate ale refugiaților de pe Insula Manus, din Papua Noua Guinee, unde autorul a fost închis în 2013, după ce a fost prins încercând să intre cu barca în apele teritoriale ale statului australian.

30
/05
/21

„Mi se pare că mai degrabă aș putea fi învinuit de lăcomie, de beție, de superficialitate, de indiferență, de orice doriți”, îi scrie Cehov lui A.N. Pleșcev, prietenul lui, la 1888, „însă nu de dorința de a părea ori de a nu părea ceva. Nu m-am ascuns niciodată! Dacă dumneavoastră îmi sunteți drag, sau Suvorin, sau Mihailovski, n-o ascund nicăieri”.

28
/05
/21

Cum a arătat copilăria pentru trei dintre cei mai cunoscuți artiști rock din toate timpurile – Bruce Springsteen, Freddie Mercury și Keith Richards?