Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei, pe terasa Humanitas Kretzulescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/marea-cea-mare-o-istorie-umana-a-mediteranei-pe-terasa-humanitas-kretzulescu/

Luni, 21 iulie, ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu, va avea loc lansarea cărţii Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei, un impresionant volum, reunind acribia academică şi savoarea poveştilor cu corsari, pelerini, comercianţi sau comandanţi de flote, scris de unul dintre specialiştii în istoria Mediteranei, David Abulafia, profesor la Universitea Cambridge.

Un articol de Petre Ivan|17 iulie 2014

Dezbaterea pe care o propune Editura Humanitas prin vorbitorii invitaţi va porni pe câteva dintre căile şi temele cărţii, trecând prin istorie, navigaţie, istorie literară şi culturală, geostrategie. Discuţia va fi purtată de dr. Ştefan Andreescu, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, prof. dr. Andrei Cornea, Universitatea Bucureşti, Cristian Lascu, redactor-şef National Geographic, Sever Voinescu, editorialist, Constantin Lascu, navigator, şi moderată de Marieva Ionescu, redactor Humanitas şi traducătoare a cărţii alături de Denisa Duran şi Anca Ionescu.

Călătorim prin Troia, Ugarit, Cartagina, Tir, Alexandria, Veneţia, Genova, Amalfi, Constantinopol, Marsilia, Barcelona, Valencia, Creta, Sicilia, Malta, Sardinia, Mallorca şi prin alte oraşe şi insule legendare de pe coastele unei mări care a fost pentru multe secole un punct fierbinte al dezvoltării lumii. Marea cea Mare

O mare pe care populaţiile care şi-au disputat întâietatea navală sau comercială în fiecare dintre cele cinci Mediterane identificate de David Abulafia au botezat-o pentru a şi-o apropia: Marea Noastră (Mare Nostrum) pentru romani, Marea Albă (Akdeniz) pentru otomani, Marea cea Mare (Yam gadol) pentru evrei, Marea de Mijloc (Mittelmeer) pentru germani, Marele Verde pentru egipteni.

‘”Marea cea Mare”,  o lume în sine

Unind şi despărţind deopotrivă trei continente, Europa, Asia şi Africa, loc de întâlnire mai mult sau mai puţin paşnic al religiilor, economiilor şi sistemelor politice, Marea Mediterană a devenit de-a lungul timpului o lume în sine: proteică, misterioasă şi extrem de atrăgătoare.

David Abulafia, profesor la Universitatea Cambridge şi specialist în istoria Mediteranei, ne invită într-o călătorie imaginară pe „Marea cea Mare“ şi pe ţărmurile ei,

începând din preistorie şi până în secolul XXI, pentru a înţelege cum anume a influenţat ea geometria mereu schimbătoare a culturii şi civilizaţiei mondiale.

În acelaşi timp cercetare riguroasă şi poveste pasionantă, istoria Mediteranei alcătuită de David Abulafia devine o istorie vie, umană, populată de figuri impunătoare şi personaje pitoreşti – împăraţi, regine, mari oameni de arme, navigatori, piraţi, pelerini, negustori, migratori–, dar şi de călătorii şi turiştii zilelor noastre.

David Abulafia, profesor la Universitea Cambridge

David Abulafia, profesor la Universitea Cambridge

Ilustraţiile alese cu grijă de autor (hărţi, fotografii, picturi, documente şi imagini de arhivă) completează vastul tablou zugrăvit în cuvinte şi sporesc farmecul acestei cărţi esenţiale pentru cultura europeană a mileniului trei.

INFO

Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei, Autor David Abulafia, 808 pagini, traducere din engleză de Georgeta-Anca Ionescu, Marieva-Cătălina Ionescu, Denisa Duran, ilustraţii selectate de David Abulafia

Foto cu „Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei” şi David Abulafia – wikipedia

06
/12
/20

Joi, 3 decembrie 2020, în cadrul Conferinței Naționale a Managerilor Culturali (CNMC), Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a anunțat rezultatele parțiale ale celui mai recent studiu „Tendințe ale consumului cultural în pandemie”, sondaj de opinie care reflectă intenția respondenților de a desfășura activități culturale în spațiul public și non-public pe parcursul anului 2020.

29
/11
/20

Iată un bun motiv pentru cei care vor să se întoarcă la plăcerile lecturii. Cărțile au fost și vor rămâne cel mai bun însoțitor, cu atât mai mult când în care stăm departe de ceilalți, iar călătoriile sunt dificile.

18
/11
/20

Miercuri, 18 noiembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Trenul de Erlingen sau Metamorfoza lui Dumnezeu de Boualem Sansal, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, traducere din franceză semnată de Mădălina Ghiu. O distopie virulentă, luxuriantă, lumea ei semănând din ce în ce mai mult cu a noastră, noul roman al lui Boualem Sansal avertizează asupra proliferării extremismului religios în zonele fragile ale societății actuale.

13
/11
/20

Nadia Terranova este un nume nou din librăriile din România. Publicată pentru prima dată în limba română, scriitoarea se alătură autoarelor din Italia publicate la noi, dintre care cea mai citită rămâne Elena Ferrante, fenomenul ultimilor ani.

13
/11
/20

Luni, 16 noiembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc live, pe pagina de Facebook a Institutului Francez, o masă rotundă, cu ocazia lansării celor două numere ale revistei Secolul 21, consacrate lui George Banu.